D
da adv. de acord, desigur, aşa fireşte, ba da
da! interj, prezent!, de faţă!, aici!
da vb. 1. a oferi, a dărui,’a înmâna, a remite, a acorda, a preda, 2. a face o danie, a ceda. 3. a decerna, a conferi, a atribui, a dedica. 4. a repartiza, a împărţi, a distribui, a rândui
da capo adv. de la început, încă o dată
dac m. get, trac
dacă conj. de, când, în caz că
dadă f. v. leie
dafin m. laur
dajdie f. v. impozit
dalac n. antrax, cărbune, pustulă, bubă neagră,
dală f. placă, lespede
dalb,-ă adj. alb, curat, imaculat
daîie f. gherghină
damă f. t. regină (în şah). 2. femeie. 3. prostituată
dambla f. 1. paralizie, gută, apoplexie, 2. chef, toană, poftă. 3. furie, năbădăi
damhiagi vb.y. paraliza
damblagiu m. v. paralitic
damf n. v. miros
dană f. 1. magazie, depozit. 2. şlep, plută
dandana f. v. necaz
danie f. v. dar
dansa vb. v. juca
dantelă f. volan, (reg), horbotă, cipcă
dar conj. însă,, ci, totuşi, iar, dărămite, darmite
dar n. 1. cadou, prinos, ofrandă, atenţie, plocon, mită. 2. danie, donaţie (reg) dăruşag. 3. milă, îndurare, har. 4. talent, vocaţie, însuşire, înzestrare, chemare, aplicaţie, aptitudine
dara f. tara
daraban m. v. dorobanţ
darabană f. v. tobă
darac n. dărăcitor, pieptene, ragilă
daraveră f. 1. păţanie, belea, încurcătură, bucluc, necaz (fig), proces. 2. afacere, treabă, negustorie, aranjament
darămite conj. v. dar
dare f. v. impozit
darnic adj. 1. generos, larg, culant, mărinimos. 2. (fig) bogat, darnic, mănos, fertil
dascăl m. 1. învăţător, institutor, belfer, profesor. 2. (fig). om învăţat, savant, îndrumător. 3. diac, psalt, cantor, ţârcovnic, cântăreţ
dat n. v. soartă
data vb. 1. a fixa (ziua) a nota. 2. a exista, a dura, a fi
dată f. zi, termen, soroc
datină f. v. obicei
dator, -oare adj. obligat, îndatorat, datornic, debitor
datora vb. 1. a fi obligat, a se îndatora. 2. a fi cauza, a izvorî,- a proveni
datorie 1. îndatorire, sarcină, obligaţie. 2. credit, împrumut (pop.), veresie.
datorit,-ă adj. 1. cuvenit. 2. provenit, cauzat, pricinuit
datorită prep. mulţumită, graţie
datornic, -ă adj. v. Dator
daună f. 1. pagubă, prejudiciu, vătămare, pierdere, detriment, stricăciune. 2. despăgubire, compensare, reparaţie.
dădacă f. guvernantă, bonă, tetă, doică, îngrijitoare, nursă
dădăci vb. v. îngriji
dăinui vb. 1. a dura, a ţine, a rămâne, a persista, a se menţine. 2. a exista, a trăi, a fi, a se păstra, a se perpetua.
dăinuire – persistenţă, menţinere, perpetuare, vieţuire
dăltui vb. v. Sculpta
dăltuit, -ă adj. lucrat, cioplit, sculptat
dănănaie f. belea
dăndănaie f. v.tărăboi
darab n. v. bucată
dărăci vb. a scărmăna, a pieptăna, a carda
dărăpăna vb. v. ruina
dărăpănătură f. v. şandrama
dărâma vb. v. distruge
dărâmătură f. surpătură, ruină, demolare, moloz
dărnicie f. 1, mărinimie, generozitate, largheţe. 2. belşug, abundenţă, rodnicie, opulenţă
dărui vb. v. Da
dăruire s.f. v. devotament
dăscăleală vb. v. cicăleală
dăscăli vb. v. instrui
dăscăliţă f. v. Învăţătoare
dăuna vb. v. strica
dăunător, -oare adj. stricător, păgubitor, vătămător, distrugător, pernicios
dâlmă f. v. deal
dâmb n. deal, colină
dânsa pron. 1. ea. 2. soţia
dâra f. urmă, făgaş, dungă
dârdâi vb. a tremura, a clănţăni
dârjală f. 1. bâtă, ciomag, băţ, prăjină. 2. mâner, coadă
dârloagă f. mârţoagă, gloabă
dârmon n. ciur
dârvală f. corvoadă, roboteală,
dârz,-ă adj. 1. curajos, hotărât, cutezător, aprig, înverşunat, brav, inimos, 2. neclintit, neînduplecat, perseverent, îndărătnic, încăpăţânat, obstinent
de conj. 1. dacă, în cazul că. 2. pentru ca să. 3. încât, să
de interj, apoi (reg.) dă! dec!
de prep. pentru, din, cu
deal n. movilă, colină, colnic, dâmb, dâlmă, mamelon, coastă, gâlmă, holm, gorgan, grui, coamă, răzor
deasupra adv. 1. peste, pe. 2. în plus, pe lângă altele
debandadă f. v. dezordine
debarasa vb. a se descotorosi, a se degaja, a scăpa, a lepăda, a înlătura, a se elibera de
debarca vb. 1. a trage la mal, a acosta. 2. (fam.) a da afară, a înlătura, a elimina, a scoate
debarcader n. v. Chei
debil, -ă adj. plăpând, delicat, firav, fragil, şubred, slab, fără putere
debit n. 1. tutungerie, regie, tabac. 2. flux, cantitate. 3. datorie
debita vb. 1. a vorbi, a pălăvrăgi, a spune. 2. a deciama, a recita
debitor, -oare adj. v. dator
debloca vb. a elibera, a degaja, a da drumul
deborda vb. a da pe dinafară; a se revărsa
debordant, -ă adj. copleşitor, năvalnic, nestăvilit, tumultuos, dezlănţuit
debuşeu m. v. piaţă
debut n. v. început
debuta vb. a începe, a se afirma, a se remarca, a-şi face intrarea
debutant, -ă m. începător
decadă f. v. deceniu
decadent, -ă adj. v. corupt
decadenţă f. 1. dşclin, regres, degradare. 2. depravare, corupţie, imoralitate
decalaj n. v. distanţă
decanta vb. v. limpezi
decapita vb. v. ucide
decava vb. v. ruina
decădea vb. 1. a regresa, a scădea, a scăpăta. 2. a se deprava, a se strica
decăzut,-ă adj. 1. corupt, stricat, imoral, degradat. 2. declasat, ruinat
deceda vb. a muri, a sucomba, a dispărea, a da ortul popii, a-şi da duhul, a răposa
decedat, -ă adj. mort, răposat, defunct, dispărut
deceniu n. decadă
decent, -ă adj. v. cuviincios, respectuos, sfios, politicos, pudic
decenţă f. politeţe, bună-cuviinţă, respect, consideraţie
decepţie f. dezamăgire, deziluzie, înşelare
decepţionat, -ă adj. dezamăgit, deziluzionat, înşelat, dezumflat
decerna vb. distinge, a conferi, a acorda, a da (o distincţie)
deces n. moarte, dispariţie, re- posare
deci conj. aşadar, prin urmare, în cosecinţă, aşa fiind, drept care, carevasăzică
decide vb. a hotărî, a determina, a stabili, a fixa
decima vb. a masacra, a secera, a nimici, a ucide, a stârpi
decis, -ă adj. hotărât, categoric, indiscutabil
decesiv, -ă adj. hotărâtor, esenţial, fundamental
decizie f. hotărâre, rezoluţie, sentinţă decât prep. ca
decât adv. numai
declama vb. a recita, a spune, a rosti (emfatic)
declamator, -oare adj. pompos, afectat, retoric, emfatic, umflat, bombastic
declanşa vb. v. dezlănţui
declara vb. a spune, a afirma, a susţine, a comunica, a enunţa, a fixa declaraţie f. 1. comunicare, mărturisire, depoziţie, relatare, afirmaţie, enunţ, expunere, expozeu, prezentare, memoriu. 2. manifest, proclamaţie, program, comunicat, notificare, dare de seamă
declasa vb. v. degrada
declin n. regres, decădere, degradare, decadenţă, apus, asfinţit, scăpătare
declina vb. 1. a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona, a nu lua asupra-şi. 2. a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinţi
decoct n. v. infuzie
decola vb. a se ridica, a porni, a se înălţa, a pleca (un avion)
decolorat, -ă adj. v. spălăcit
decoltat, -ă adj. 1. răscroit. 2. (fig) indecent, necuviincios, fără perdea
decomanda vb. v. Anula
deconcerta vb. v. deruta
deconecta vb. 1. a întrerupe, a decupla, a suprima, a suspenda, a rupe legătura. 2. a se destinde, a se odihni, a se reface, a se recrea
decongela vb. v. dezgheţa
decont n. v. justificare
decor n. 1. podoabă, decoraţie, ornament, ornamentaţie. 2. cadru, ambianţă, tablou, fundal
decora vb. 1. a ornamenta, a împodobi. 2. a conferi, a da (o decoraţie), a-medalia, a distinge, a premia’
decoraţie f. 1. destincţie, medalie, insignă. 2. podoabă, ornamentaţie, ornament, decor
decortica vb. v. coji
decrepit, -ă adj. v. ramolit
decret n. v. hotărâre
decreta vb. a hotărî, a dispune, a decide, a impune; a proclama
decroşa vb. v. desprinde
decupla vb. v. Deconecta
decurge vb. 1. a rezulta, a urma, a deriva, a apărea, a reieşi, a proveni; 2. a se petrece, a se desfăşura, a se întâmpla, a evolua
decurs n. v. răstimp
deda vb. v. deprinde
dedat, -ă adj. obişnuit, familiarizat, deprins, adaptat, aclimatizat
dedesubt adv. jos, sub, din jos
dedesubt n. v. taină
dedica vb. v. consacra
dedicaţie f. v. închinare
dediţel m. brebenel
dedubla vb. v. preface
deduce vb. a concluziona, a conchide, a deriva, a desprinde, a trage o concluzie
defalca vb. v. împărţi
defavorabil, -ă adj. v. neprielnic
defăima vb. a ponegri, a calomnia, a huli, a desconsidera, a bârfi, a blama, a denigra, a discredita, a ocărî, a compromite
defect n. 1. lipsă, scădere, deficienţă, imperfecţiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteşug, viciu, racilă, lacună, păcat. 2. deranjament, stricăciune, dereglare, nefuncţionare, defecţiune
defecta vb. v. strica
defecţiune f. v. defect
defel adv. deloc, nicidecum, nicicum
defensivă f. v. apărare
deferent, -ă adj. v. respectuos
deferenţă f. v. respect
deferi vb. v. denunţa
defetism n. v. demobilizare
deficienţă f. v. neajuns
deficit n. v. pierdere
deficitar, -ă adj. v. absent
defileu – trecătoare, pas
definit vb. a califica
definitiv, -ă adj. 1. hotărât, încheiat, terminat, finisat. 2. irevocabil, categoric, nestrămutat
definitiva vb. v. termina
definitoriu, -ie adj. v. caracteristic
deforma vb. 1. a desfigura, a denatura, a modifica, a strica, a altera, a sluţi, a urâţi, a poci. 2. a minţi, a induce în eroare, a măslui, a falsifica, a contraface, a mistifica, a escamota
defrauda vb. v. fura
defrişa vb. v. curăţi
defunct, -ă v. mort
degaja vb. 1. a emana, a emite, a exala, a difuza, a răspândi, a împrăştia, a elimina. 2. a elibera, a debloca, a slobozi. 3. a debarasa, a scăpa, a descotorosi, a scutura.
degajat -ă adj. 1. răspândit, exalat, împrăştiat, eliberat. 2. liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer, spontan, simplu, dezinvolt, neîngrădit
degeaba adv. v. zadarnic
degenera vb. v. degrada
degera vb. v. îngheţa
deghiza vb. v. travesti
deglutiţie f. v. înghiţire
degrabă adv. v. repede
degrada vb. 1. a strtea, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanşa, a degenera, a decădea, a dărăpăna, a se deprecia, a pierde calitatea, a se devaloriza. 2. a înjosi, a dezonora, a compromite, a necinsti, a discredita, a corupe
degradare f. 1. înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare. 2. corupţie, destrăbălare, înjosire
degreva vb. a reduce, a scuti, a scădea, a micşora
degusta vb. v. gusta
deja adv. chiar, încă, de pe acum (atunci), în acest (acel) moment.
dejecţie f. evacuare (reziduuri), eliminare (fecale); scaun
dejuca vb. v. zădărnici
dejun n. masă
dejumă adj. de serviciu
delapida vb. v. Fura
delator, -oare v. denunţător
delaţiune f. v. denunţ
deiăsa vb. v. neglija
delăsător, -oare adj. indolent, nepăsător, indiferent, apatic, pasiv, tembel, imposibil
delecta vb. v. desfăta
delega vb. v. împuternici
delegaţie f. 1. procură, sarcină, mandat. ‘2. reprezentanţie, solie, misiune
delibera vb. v. chibzui
deliberat adv. intenţionat, chibzuit, pregetat, liber-consimţi’t, voit.
delicat, -ă adj. 1. ales, fin, diafan, gingaş, graţios, firav, suav, elegant.2. distins, rafinat, deosebit, valoros, remarcabil, preţios, excepţional. 3. politicos, manierat, prevenitor. 4. sensibil, simţitor, emotiv, impresionabil. 5. şubred, slăbuţ, maladiv, prizărit, fragil, plăpând. 6. anevoios, dificil, penibil, greu
delicatese f. alimente fine, alese, rare
delicateţe f. fineţe, gingăşie, suavitate, frăgezime, graţie, nobleţe,
delicios, -oasă adj. savuros
deliciu n. plăcere, desfătare, satisfacţie, încântare
delict n. v. infracţiune
delimita vb. 1. a circumscrie, a demarca, a ţărmuri, a hotărnici, a mărgini a preciza, a fixa. 2. a scurta, a restrânge, a separa
delincvent m. v. infractor
delir n. 1. aiurare, rătăcire, halucinaţie, tulburare mintală. 2. exaltare, extaz, frenezie
delira vb. a aiura, a vorbi fără control, a spune prăpăstii
deloc adv. defel, nicicum, nicidecum
deluros, -oasă adj. accident, neregulat
demara vb. v. porni
demarca vb. v. delimita
demarcaţie f. delimitare, precizare, circumscriere
demasca vb. a dezvălui, a da pe faţă, a arăta, a indica, a deconspira
dement, -ă adj. nebun, smintit, alienat
demenţă f. v. nebunie
demers n. intervenţie, acţiune, petiţie, cerere
demisie f. renunţare, plecare, abzicere, abdicare
demite vb. a concedia, a destitui, a da afară, a trimite la plimbare
demiurg m. zeitate, creator
demâncare f. v. mâncare
demn, -ă adj. v. onest, cinstit, corect, ireproşabil, vrednic, cumsecade
demnitar m. mărime, ştab, şef, dregător
demnitate f. 1. onoare, autoritate, ţinută, vrednicie. 2. rang, ierarhie, treaptă, dregătorie
demobiliza vb. a descuraja, a demoraliza, a dezorienta, a slăbi, a submina
demoda vb. v. învechi
demon m. v. drac
demonetiza vb. v. devaloriza
demonic, -ă adj. diabolic, drăcesc, infernal, oribil, sinistru, execrabil
demonstra vb. 1. a dovedi, a argumenta, a proba. 2. a manifesta, a se solidariza
demonstrant m. manifestant
demonstrativ,-ă adj. 1. ilustrativ, edificator, evident, clar, probat. 2. ostentativ, provocator
demonstraţie f. 1. probă, dovadă, raţionament, argument, exhibiţie. 2. manifestaţie, miting, protest
demoraliza vb. a deprima, a demobiliza, a descuraja, a dezola
demult adv. cândva, odată, odinioară, de multă vreme, demult, altădată
denatura vb. v. deforma
denigra vb. v. ponegri
denota vb. v. dovedi
dens, -ă adj. 1. compact, îndesat, vârtos, consistent, tare, solid. 2. adânc, greu, de nepătruns
dentist m. stomatolog
denumi vb. v. numi
denunţ p. v. pâră
denunţa vb. a pârâ, a reclama, a demasca, a informa, a deferi
denunţător m. v. delator
deoarece conj. fiindcă, pentru că, de vreme ce, din cauză că, dat fiind faptul că
deocamdată adv. 1. acum, pentru moment, momentan, până una-alta. 2. provizoriu
deocheat, -ă adj. 1. indecent, necuviincios, decoltat, fără perdea. 2. compromis, pătat, condamnat
deodată adv. 1. pe neaşteptate, brusc, instantaneu, subit. 2. simultan, acum, concomitent, în acelaşi timp
deoparte adv. v. izolat
deopotrivă adv. v. aidoma
deosebi vb. 1. a diferenţia, a diferi, a se delimita, a se distinge, a se demarca, a se desluşi, a se disocia. 2. a se remarca, a se evidenţia, a excela, a se ilustra
deosebit, -ă adj. 1. diferit, aparte, felurit, divers, eterogen, variat, osebit, pestriţ, divers. 2. extraordinar, nemaipomenit, ieţit din comun, excelent, remarcabil, marcant, superior, ales, important, însemnat, extra, select, rafinat, distinct, memorabil, admirabil, eminent, excepţional, minunat, distins,
depana vb. v. repara
departament n. minister, administraţie, sector
departe adv. la distanţă
depăna vb. 1. a înfăşură, a face ghem, a răsuci. 2. a înşira, a povesti, a exprima
depărtare f. v. distanţă
depăşi vb. v. întrece
depăşit, -ă adj. învechit, demodat, vetust, perimat, banal, răsuflat, anacronic, ieşit din uz.
dependenţă f. v. subordonare
dependinţe f. pl. atenanse, acaret, accesorii
depeşă f. telegramă, scrisoare, mesaj, (înv.) zapiscă
depinde vb. a aparţine, a fi legat de, a fi subordonat, a atârna de
depista vb. v. descoperi
deplasa vb. v. mişca
deplasat, -ă adj. 1. luxat, dislocat, scrântit, dezarticulat, mutat, urnit; 2. (fig.) nepotrivit, nelalocul său, ca nuca în perete, necorespunzător, inoportun
deplin adv. 1. de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet. 2. în mod desăvârşit, perfect, neştirbit, desăvârşit
deplinătate f. desăvârşire, perfecţiune, plenitudine, plinătate, integritate
deplânge vb. v. regreta
deplorabil,-ă adj. v. Jalnic
deporta vb. v. surghiunui
deposeda vb. a lua cu forţa, a expropia, a acapara, a jefui, a fura
depozit n. 1. magazie, rezervor. 2. adunare, stocare, rezervă, acumulare, fond. 3. strat, sediment, depunere
depozita vb. 1. a înmagazina, a stoca, a acumula. 2. a se sedimenta, a se depune, a se stratifica
depoziţie f. v. mărturie
depravat, -ă adv. v. corupt
deprecia vb. v. degrada
depreciativ, -ă adj. defavorabil, peiorativ, dispreţuitor
depreciere f. degradare, devalorizare, subminare, scădere, pierdere
depresiune f. I. 1. vale, adâncitură, pripor. 2. vârtej de aer. II (fig.) tristeţe, mâhnire, melancolie, deprimare, descurajare, ciclothemnie. III criză, declin (economic), devalorizare
depresiv, -ă adj. v. deprimant
deprimant, -ă adj. 1. demoralizant, demobilizator, descurajator. 2. dezolant, trist, sumbru, depresiv
deprinde vb. 1. a obişnui, a încadra, a aclimatiza, a adapta, a familiariza, 2, a se deda, a se nărăvi. 3. a dresa, a învăţa.
deprindere f. 1. adaptare, acomodare, aclimatizare. 2. însuşire, obişnuinţă, învăţ. 3. apucătură, comportare, conduită, maniere, moravuri, obiceiuri, purtare, năravuri, tabieturi
deprins, -ă adj. v. obişnuit
depune vb. 1. a sedimenta. 2. a se pune, a se aşterne, a se aşeza. 3. a spune, a mărturisi. 4. a prezenta, a remite, a preda, a înmâna, a înfăţişa. 5. a îndeplini, a face, a efectua, a presta
deraia v. devia
deranj 1. dezordine, neorânduială, răvăşeală, harababură. 2. tulburare, stânjenire, incomodare
deranja vb. 1. a răvăşi, a zăpăci, a răscoli, a învălmăşi, a deregla. 2. a tulbura, a stânjeni, a încurca, a jena, a incomoda, a stingheri. 3. a se osteni, a se obosi, a face eforturi
deranjament n. 1. dereglare, defect. 2. indigestie, diaree, tulburare
derapa vb. v. aluneca
derbedeu m. v. haimana
derdeluş n. Săniuş
deregla vb. v. strica
deretica vb. v. curăţa
deriva vb. v. decurge
derivaţie f. v. anexă
deriziune f. v. derâdere
derizoriu, -ie adj. v. neînsemnat
derâdere f. batjocură, bătaie de joc, zeflemea, băşcălie, deriziune
dermă f. piele
derogare f. abatere, excepţie, eliberare de
derula vb. v. desfăşura
deruta vb. a se descumpăni, a induce în eroare, a dezorienta, a înşela, a minţi, a amăgi, a trage pe sfoară, a păcăli, a zăpăci
derută f. v. încurcătură
des, deasă adj. 1. compact, dens, îngrămădit, înghesuit, bătut. 2. repetat, frecvent; (adv.) adesea, de mai multe ori, în repetate rânduri. 3. repede, iute, grăbit
desagă f. v. sac
desărcina vb. v. elibera
desăvârşi vb. 1. a perfecţiona, a săvârşi. 2. a împlini, a înfăptui, a duce la bun sfârşit, a realiza, a termina
desăvârşit, -ă adj. 1. perfect, excelent, ireproşabil, măiestrit, magistral. 2. complet, deplin, absolut, total
descalifica vb. A, a compromite, a dezaproba, a dezonora, a reproba. 2. a exclude, a elimina, a înlătura
descărca vb. 1. a deşerta, a goli, a vida. 2. a trage, a slobozi, a declanşa (armă). 3. (fig.) a se deslănţui, a izbucni, a se uşura, a se revărsa, a da curs liber, a se confia, a se destăinui
descătuşa vb. v. elibera
descendent, -ă adj. v. coborâtor descendent m. urmaş, succesor descendenţă f. succesiune, posteritate, urmaşi, moştenire
deschide vb. 1. a desface, a destupa, a descuia, a dezlega, a desfoia, a dezlipi, a despica, a sparge, a crăpa. 2. a tăia, a face o incizie. 3. (fig.) a începe, a debuta, a (se) naşte, a înfiinţa
deschidere 1. spaţiu, perspectivă. 2. despicătură, crăpătură, desfacere, incizie. 3. început, inaugurare
deschis, -ă adj. 1. (fig.) sincer, leal, onest. 2. neîngrădit, liber, accesibil. 3. luminos, clar, blond. 4. direct, făţiş, vădit, manifest
descifra vb. v. citi
descifrabil, -ă adj. v.citeţ
descinde vb. 1. proveni, a-şi avea originea, a se trage din. 2. a coborî, a se da jos 3. a poposi, a trage la, a rămâne
descindere f. 1. coborâre, sosire. 2. vizitare, inspectare
descâlci vb. v. descurca
descânta vb. a fermeca, a meni, a vrăji
descoase vb. 1. a desface. 2. (fig.) a analiza, a iscodi, a ispiti, a cerceta, a ancheta, a chestiona
descolăci v. desface
descompune 1. a desface, a destrăma, a dezmembra, a fracţiona, a separa. 2. a se altera, a se strica, a se dezagrega, a râncezi, a fermenta, a putrezi
descongestiona vb. v. elibera
desconsidera vb. v. dispreţui descoperi 1. a dezvălui, a dezveli, a arăta, a revela, a scoate la
lumină; 2. a găsi, a afla, a detecta, a depista, a identifica, a prinde, a imagina, a născoci
descoperire – 1. dezvăluire, revelare, reliefare. 2. invenţie, aflare, găsire
descoperit, -ă adj. 1. dezvelit, liber, neacoperit. 2. (fig.) neapărat, nesprijinit, vulnerabil, expus
descotorosi vb. v. elibera
descotoşmăni vb. v. dezbrăca
descreierat, -ă adj. v. nebun
descreşte vb. v. scădea
descriere vb. a prezenta, a expune, a înfăţişa, a relata, a caracteriza, a contura, a zugrăvi, a schiţa, a trasa, a fixa
descriere evocare, prezentare, zugrăvire, oglindire, înfăţişare
descuama vb. a coji, a năpârli, a se jupui
descuia vb. v. deschide
desculţ,-ă adj. în picioarele goale, descălţat, în durligi
descumpăni vb. v. zăpăci
descurajat, -ă adj. v. deznădăjduit
descurca vb. 1. a lămuri, a limpezi, a elucida, a descâlci, a netezi. 2. (fig.) a face faţă, a izbuti, a soluţiona, a reuşi
descurcăreţ,-eaţă adj. 1. abil, iscusit, isteţ. 2. activ, energic, întreprinzător, afacerist
desemna vb. v. numi
deseca vb. a asana, a seca, a curăţi
desena vb. 1. a creiona, a zugrăvi, a schiţa, a contura, a trasa. 2. a apărea, a ieşi în evidenţă, a se reliefa, a se profila
deseori – adesea
deservi 1. a servi, a executa, a face serviciu; a îngriji, a sluji. 2. a face un rău, a vătăma, a dăuna, a dezavantaja
desface vb. 1. a descompune, a desprinde, a dezmembra, a despărţi, a dezbina, a separa, a izola, a detaşa, a deschide, a descinge, a dezlega, a descheia, a despături, a despacheta, a demonta, a deşuruba, a destupa, a deşira, a dezlâna, a destrăma, a despica, a dizolva, a desfunda, a desţeleni, a decupla. 2. a descâlci, a descurca, a descoase, a degaja. 3. a vinde, a oferi, a face negoţ. 4. a anula, a rezilia, a contramanda, a desfiinţa
desfacere f. 1. despărţire, separare descompunere, dizolvare, dezor-ganizare. 2. desfiinţare, anulare, reziliere. 3. vânzare, lichidare
desfăşura vb. 1. a întinde, a derula a aşterne, a desface. 2. (fig.) a se petrece, a se perinda, a succeda, a se înlănţui, a evolua. 3. a înfăptui, a efectua, a executa, a îndeplini, a realiza
desfăta 1. a delecta, a răsfăţa, a încânta, a fermeca, a captiva, a bucura. 2. a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli
defătare f. 1. plăcere, delectare, încântare, veselie, bucurie, deliciu, voluptate. 2. dezmăţ, corupţie, decădere, destrăbălare, perdiţie
desfide vb. v. Sfida
desfigura vb. v. sluţi
desfiinţa vb. a anula
desfoia vb. v. deschide
desfrânare f. v. dezmăţ
desfrâu n. v. dezmăţ
desfunda vb. a desface, a deschide, a destupa
desfundat, -ă 1. destupat, deschis. 2. desţelenit, arat. 3. impracticabil, înnămolit, de nestrăbătut
deshidratat, -ă adj. v. uscat
deshuma vb. v. dezgropa
designa vb. v. indica
desigur adv. da, bineînţeles, de acord, fără îndoială, fireşte, precis, negreşit, neîndoielnic
desime f. 1. densitate. 2. desiş desinenţă f. terminaţie (gram.)
desiş n. arboret, crâng; tufiş, hălăciugă, bunget
desluşi vb. v. limpezi
desluşit, -ă adj. 1. clar, limpede, lămurit, deschis, explicit. 2. răspicat, precizat, apriat
despacheta vb. v. desface
despăduri vb. a defrişa, a lăzui
despăgubi vb. a compensa, a răsplăti, a îndemniza, a recompensa, a gratifica
despărţi vb. 1. a separa, a izola, a disocia, a îndepărta, a delimita, a hotărnici, a răzleţi, a despica, a detaşa. 2. a renunţa, a (se) înstrăina, a (se) desolidariza. 3. a divorţa
despărţitură f. v. ramificaţie
desperat, -ă adj. v. deznădăjduit
desperecheat, -ă adj. descompletat, disparat, stingher
despica vb. a crăpa, a sparge, a spinteca, a deschide, a despărţi
despletit, -ă adj. nepieptănat, necoafat, zbârlit
despot m. v. tiran
despotic, -ă adj. tiranic, dictatorial, absolutist, arbitrar, samavolnic, autocratic.
despre prep. de, cu privire la, în legătură cu, referitor la, în ceea ce priveşte
despresura vb. v. elibera
desprinde vb. 1. a desface, a separa, a detaşa, a dezlipi, a rupe. 2. a elibera, a scoate, a scăpa, a extrage. 3. a rezulta, a se contura,- a reieşi
despuia vb. 1. a dezbrăca, a dezgoli. 2. a extrage, a exercita. 3. a impila, a exploata, a prăda, a oprima
destăinui vb. v. dezvălui
destin n. v. soartă
destina vb. 1. a hărăzi, a meni, a rândui, a sorti, a hotărî, a soroci. 2. a se consacra, a se devota, a se dedica, a se dărui, a se închina
destinatar, -ă adj. adresant
destinaţie f. 1. scop, ţel, ţintă, finalitate, funcţie. 2, loc (anumit), sosire, terminus
destinde vb. v. odihni
destins, -ă adj. relaxat, odihnit, liniştit, tihnit
destitui vb. a îndepărta, a da afară, a concedia, a demite, a elibera, a desărcina, a restructura
destoinic, -ă adj. vrednic, merituos, capabil, competent, îndemânatic, abil, priceput, de ispravă, experimentat, isteţ
destrăbălat, -ă adj. v. corupt
destrămat, -ă adj. 1. deşirat, desfirat, desfăcut, rupt, distrus, dezmembrat. 2. risipit, împrăştiat, spulberat
destul adv. 1. deajuns, suficient. 2. berechet, prea mult. 3. (interj.) gata! ajunge!, termină!, stop!, sfârşeşte!
destupa vb. v. desfunda
desţeleni vb. a ara
desuet, -ă adj. v. învechit
deşănţat, -ă adj. 1. imoral, corupt, destrăbălat, dezmăţat, trivial. 2. bizar, ciudat, straniu, deşucheat
deşelat, -ă adj. istovit, vlăguit,,1 spetit, obosit
deşert n. pustiu, pustietate
deşert, -artă adj. 1. gol, vid, pustiu, necultivat, nelocuit, nepopulat. 2. ireal, van, amăgitor, iluzoriu, zadarnic, inutil
deşertă vb. v. goli
deşertăciune f. inutilitate, zădărnicie, nimicnicie, nimic
deşi conj. că, cu toate că, măcar că, chiar dacă
deşira vb. v. desface
deşirat,-ă adj. 1. destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat, dezlânat, 2. (fig.) lung, slab, osos
deştept, -eaptă adj. 1. treaz, neadormit, lucid. 2. inteligent, ager, isteţ, spiritual, iscusit, priceput, dezgheţat, sprinten, capabil, îndemânatic, competent, abil
deştepta vb. 1. a trezi, a scula. 2. (fig.) a-şi da seama, a realiza, a deveni conştient. 3. (fig.) a produce, a provoca, a stârni, a suscita
deşteptăciune f. v. inteligenţă
deşucheat, -ă adj. 1. nebun, ţicnit, smintit, într-o ureche. 2. dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, vulgar, trivial, obscen
detaliu n. v. amănunt
detaşa vb. 1. a desprinde, a despărţi, a izola, a separa, a dezlipi 2. a muta, a deplasa, a schimba. 3. a se dezice, a se distanţa
detaşabil adj. volant, mobil, sepa- rabil, deplasabil
detecta vb. v. descoperi
detenţie f. 1. posesie, păstrare, stăpânire. 2. reţinere, arestare, închidere
deteriora vb. v. strica
determina vb. 1. a cauza; a provoca, a pricinui, a isca, a naşte, a produce. 2. a fixa, a preciza, a hotărî, a decide, a stabili, a lămuri. 3. a calcula, a măsura, a aprecia, a fixa
determinant, -ă adj. decisiv, hotărâtor, categoric, esenţial, important
detesta vb. v. dispreţui
destabil, -ă adj. v. dezgustător
detonant m. explozibil, fulminant
detonaţie f. explozie; detunătură, bubuitură
detracat, -ă adj. v. dezechilibrat
detractor, -oare adj. defăimător, bârfitor, calomniator, ponegritor
detriment n. v. pagubă
detuna vb. a bubui, a exploda, a trăsni
deturna vb. v. fura
deţine vb. 1. a avea, a stăpâni, a ocupa, a poseda. 2. a aresta, a închide, a reţine, a întemniţa
deţinut m. arestat, reţinut, prizonier, puşcăriaş, ocnaş
deunăzi adv. ziiele trecute, acum câteva zile, nu de mult
devaliza vb. v. fura
devaloriza vb. a deprecia, a scădea, a pierde (valoarea)
devansa vb. a depăşi, a întrece, a trece înainte
devasta vb. 1. a distruge, a nimici, a ruina, a pustii. 2. a jefui, a prăda
deveni vb. a ajunge, a se face, a se preface, a se transforma, a se schimba, a se arăta, a ieşi
dever n. v. vânzare
devia vb. 1. a abate, a muta, a schimba, a îndepărta, a merge alături. 2. (fig.) a o lua razna, a bate câmpii, a divaga
deviza f. lozincă, siogan, formulă devize n. monede străine, cecuri, hârtii de valoare, cambii
devora vb. v. mânca
devota vb. v. consacra
devotament n. 1. fidelitate, ataşament, lealitate. 2. abnegaţie, dăruire, dezinteres, tragere de inimă
devoţiune f. evlavie, cucernicie, pietate
devreme adv. timpuriu, degrabă, din timp, curând
dexteritate f. v. îndemânare
dezacord n. v. neînţelegere
dezagreabil, -ă adj’ neplăcut
dezagregare f. descompunere
dezamăgi vb. a decepţiona, a deziluziona, a înşela
dezaproba vb. 1. a condamna, a înfiera, a osândi, a reproba, a repudia, a blama, a dezavua. 2. a nu fi de acord, a contrazice
dezarmat,-ă adj. 1. neînarmat. 2. lipsit de voinţă, fără curaj, slab, neputincios, fără ripostă
dezarticulat, -ă adj. 1. dislocat, luxat. 2. (fig.) dezechiliorat, ţeapăn. 3. neclar, bâlbâit, confuz
dezastru n. catastrofă, calamitate, nenorocire, năpastă, prăpăd, urgie
dezastruos, -oasă adj. nimicitor, ucigător, înfricoşător, catastrofal, groaznic, pustiitor
dezavantaj n. defavor, de- favoare, inconvenient, neşansă, neajuns, handicap
dezavua vb. v. dezaproba
dezaxat, -ă adj. v. dezechilibrat
dezbate vb. v. discuta
dezbatere s.f. 1. discuţie, dialog, conversaţie. 2. analiză, cercetare, frământare, deliberare, raţionament
dezbăra vb. v. elibera
dezbina vb. v. învrăjbi
dezbinare f. dezacord, separare, despărţire, discordie, dispută, divergenţă, ceartă, învrăjbire, conflict, contradicţie
dezbrăcat, -ă adj. gol, despuiat, dezechipat, neîmbrăcat, nud
dezdoi vb. v. întinde
dezechilibrat, -ă adj. 1. descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, Zăpăcit. 2. nebun, dezaxat, dement, alienat, deliu, ţicnit, descreierat, detracat. 3. deficitar, în pagubă
dezerta vb. v. fugi
dezgheţat, -ă adj.. isteţ
dezgoli vb. a dezbrăca, a despuia, a dezveli
dezgropa vb. a deshuma, a exhuma, a scoate, a aduce la lumină dezgust n. silă, greaţă, aversiune, scârbă, repulsie
dezgusta vb. v. scârbi
dezgustător, -oare adj. respingător, neplăcut, repugnant, detestabil, displăcut, execrabil, dezagreabil, oribil, scârbos, greţos, disgraţios
dezice vb. v. nega
deziderat vb. dorinţă
deziluzie f. dezamăgire, decepţie, insucces, amărăciune
dezinfecta vb. a purifica, a curăţa, a steriliza, a flamba
dezinteres n. 1. indiferenţă, apatie, delăsare. 2. abnegaţie, dăruire devotament, generozitate
dezinvolt, -ă adj. v. Degajat
dezlănţui vb. a (se) declanşa, a isca, a stârni, a porni, a pune în mişcare, a provoca, a determina, a genera
dezlănţuit, -ă adj. furtunos, impetuos, năvalnic, nestăpânit, nestăvilit
dezlega vb. v. desface
dezlegare f. 1. rezolvare, soluţionare, limpezire. 2. îngăduinţă, aprobare, încuviinţare, permisiune, voie. 3. iertare, absolvire
dezlipi vb. v. detaşa
dezlânat, -ă adj. 1. scămoşat, destrămat. 2. (fig.) prolix, confuz, nebulos
dezmăţ n. 1. destrăbălare, des- frânare, desfrâu, decadenţă, perdiţie, corupţie, depravare, imoralitate, perversitate. 2. anarhie, dezordine, debandadă, haos, neorânduială dezmembra vb. v. desface
dezmetici vb. v. trezi
dezmierda vb. v. alinta
dezmierdare f. 1. alintare, mângâiere. 2. răsfăţ, desfătare
dezminţi vb. v. nega
dezmorţit, -ă adj. dezgheţat, trezit, reînviat
deznădăjduit, -ă adj. desperat, descurajat, dezolat, exasperat
deznoda vb. v. Desface
deznodământ n. sfârşit, încheiere, final
dezobişnuit vb. v. dezvăţa
dezola vb. v. întrista
dezolant, -ă adj. v. deprimat
dezolare f. 1. mâhnire, tristeţe, jale, întristare, descurajare. 2. singurătate, pustietate, pustiu
dezonoare f. v. necinste
dezonora vb. v. degrada
dezordine f. 1. neorânduială, haos, babilonie, debandadă, zăpăceală, harababură, indisciplină. 2. revoltă, răscoală, tuburare, răzmeriţă, răzvrătire
dezorienta vb. v. Deruta
dezorientare f. nesiguranţă, derută, şovăială, descumpănire, de- concertare, perplexitate
dezrădăcina vb. v. stârpi
dezrobi vb. v. elibera
dezumfla vb. a deziluziona, a decepţiona, a dezamăgi
dezvălui vb. 1. a descoperi, a dezveli, a da la iveală, a arăta, a revela, a pune în lumină, a elucida, a destăinui, a divulga, a mărturisi. 2. a demasca, a divulga, a deconspira, a trăda
dezvăţa vb. v. debarasa
dezveli vb. v. descoperi
dezvinovăţi vb. a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza
dezvolta vb. 1. a amplifica, a mări, a extinde, a da amploare. 2. a creşte, a evolua, a progresa, a avansa, a înainta, a propăşi. 3. a degaja, a emana, a produce, a emite, a radia
dezvoltare f. 1. creştere, amplificare, mărire, extindere, lărgire. 2 evoluţie, progres, desfăşurare. 3. emanare, producere, radiere
dezvoltat, -ă adj. 1. crescut, mărişor, răsărit. 2. avansat, evoluat, civilizat, înaintat. 3. amănunţit, detaliat, temeinic
diabolic, -ă adj. 1. drăcesc, diavolesc, satanic, infernal. 2. funest, oribil, primejdios, rău, crud, sadic, viclean
diac m. 1. dascăl, psalt, cântăreţ, cantor. 2. grămătic, uricar, logofăţei, copist
diacronic, -ă adj. cronologic, evolutiv, istoric
diafan, -ă adj. străveziu, transparent, subţire, fin, delicat, aerian, eterat
diagnostic n. v. diagnoză
diagnoză f. rezultat (medical), diagnostic, indicaţie, precizare
diagonal, -ă adj oblic, înclinat, curmeziş, cruciş
diagramă f. grafic
dialect n. vorbire, grai
dialog n. v. conversaţie
dialoga vb. v. discuta
diaree f. v. indigestie
diastază f. amilază, enzimă, ferment
diatribă f. v. pamflet
diavol m. v. drac
dibaci, -ce adj. v. iscusit
dibăcie f. iscusinţă, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate
dibui vb. 1. a bâjbâi, a pipăi, a orbecăi, a tatona. 2. a afla, a găsi, a sesiza, a intui
dichis n. v. găteală
dichisi vb. v. găti
dicta vb. (fig.) a impune, a ordona, a obliga, a prescrie, a porunci, a determina
dictatorial, -ă adj. despotic, samavolnic, tiranic, satrapie
dicton n. maximă, zicătoare, aforism, adagiu, cugetare, apoftegmă
dicţiune f. rostire, pronunţare, articulare, intonaţie
didactic, -ă adj. şcolar, şcolăresc
didahie f. predică, cazanie, omilie, ovaţie
dieceză f. v. episcopie
dietă f. I. regim (alimentar), cumpăt, post. II. adunare (legislativă), parlament
difamant, -ă adj. v. Defăimător
diferend n. v. neînţelegere
diferenţă f. 1. deosebire, nepotrivire, discriminare. 2. rămăşiţă, rest
diferit, -ă adj. v. deosebit
dificil,-ă adj. 1. greu, anevoios, complicat. 2. mofturos, capricios, susceptibil, nemulţumit. 3. exigent, pretenţios, dur
dificultate f. 1. greutate, ane- voinţă, inconvenient, neajuns. 2. piedică, obstacol, rezistenţă, impediment difojm, -ă adj. v. urât
difuz, -ă adj. v. împrăştiat
difuza vb. v. răspândi
dig n. baraj, stăvilar, zăgaz
digera vb. a mistui, a măcina, a asimila
digresiune f. divagare, parafraze, adaos, paranteză
dihanie f. 1. fiară, jivină, bestie, lighioană, sălbăticiune. 2. namilă, monstru
dihonie f. v. neînţelegere
dijmă f. v. impozit
dijmui vb. 1. a taxa, a pune bir, a impozita. 2. a sustrage, a şterpeli, a fura
dilata vb. v. mări
dilemă f. alternativă, încurcătură diletant, -ă adj. amator, improvizat, superficial
diligent, -ă adj. v. silitor
diligenţă f. 1. poştalion. 2. sâr- guinţă, osterîeală, hărnicie, zel
diluat, -ă adj. 1. subţiat, lungit, micşorat, slăbit. 2. (fig.) dezlânat, prolix, confuz, încurcat
dimensiune f. mărime, întindere, calibru, gabarit, volum
dimie f. postav, pănură, stofă, ţesătură
diminua vb. a micşora, a reduce, a împuţina, a slăbi
dimpotrivă adv. contrar, opus diferit, antitetic
dimpreună adv. laolaltă, împreună, solidar
din prep. 1. de la, dinspre, dintru, dintre. 2. de, cu v
dinadins adv. anume, intenţionat, înadins, voluntar dinafară adv. exterior dinainte adv. 1. înainte, în faţă. 2. preliminar, introductiv
dinaintea prep în faţă, înaintea, înainte de
dinamic, -ă adj. energic, activ, forte, impulsiv, dezlănţuit, impetuos
dimanică f. mişcare, forţă, dezvoltare, energie, creştere, evoluţie
dinamism n. putere, forţă, energie, vigoare, vitalitate
dinamiza vb. v. stimula
dinapoi adv. v. înapoi
dinapoia prep. îndărătul, înapoia, în spatele, în partea din urmă, după
dinăuntru adv. (în) interior, intern
dincoace adv. aici, în partea aceasta
dincolo adv. în cealaltă parte, în partea opusă, dimpotrivă
dincotro adv. din care direcţie? din ce parte? de unde?
dindărăt adv. dinapoi, din urmă, din spate, posterior
dindărătul prep. v. dinapoia
dineu n. cină
dinspre prep. de la, din
dintâi num. – v. întâi
dinte m. 1. colţ, vârf. 2. zimţ. 3. măsea
dintotdeauna adv. totdeauna, mereu, neîntrerupt
dintre prep. printre, între, din
dintru prep. din
dinţat, -ă adj. crestat, zimţat, cu dinţi
dionisiac, -ă adj. bahic, desfătător dioramă f. v. panoramă
diplomat,-ă adj. dibaci, abil, iscusit, calculat
diplomă f. 1. certificat, atestat, patalama. 2. document, zapis, uric, hristov. 3. distincţie, premiu
direct,-ă 1 .(adj.) drept, neocolit, fără ocol. 2. (adv) de-a dreptul, drept, franc, fără înconjur, făţiş, nemijlocit
directivă f. v. indicaţie
direcţie f. 1. sens, orientare, curs, perspectivă 2. conducere, şefie
dirigui vb. v. dirija
dirija vb. a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a ghida, a povăţui
disc n. 1. placă. 2. talger, taler
discerne vb. v. deosebi
disciplinat,-ă adj. v. Ordonat
disciplină f. 1. ordine, rânduială, regulă. 2. supunere, ascultare, conformare. 3. domeniu, ramură, sector. 4. materie, ştiinţă, obiect
discipol m. 1. elev, ucenic, învăţăcel, novice. 2. continuator, adept, urmaş
discontinuitate f. intermitenţă, inegalitate, întrerupere
discordant, -ă adj. nepotrivit, distonant, nearmonios
discordie f. v. neînţelegere discredita vb. v. compromite discrepanţă f. v. nepotrivire
discret,-ă adj. 1. rezervat, reţinut. 2. şters, estompat, nereliefat
discriminare f. deosebire, diferenţă, distincţie
disculpa vb. v. dezvinovăţi
discurs n. cuvântare, alocuţiune, expunere, conferinţă, logos
discursiv, -ă v. împrăştiat
discuta vb. 1. a convorbi, a conversa, a sta de vorbă, a dialoga. 2. a dezbate, a analiza, a delibera
discutabil,-ă adj. 1. controversat, îndoielnic, nesigur, aproximativ. 2. contestabil, incert, litigios
discuţie f. 1. convorbire, conversaţie, dezbatere, dialog. 2. controversă, dispută, altercaţie, litigiu, sfadă, ceartă
diseca vb. 1. a tăia, a spinteca. 2. a analiza, a cerceta, a pătrunde
diseminare f. împrăştiere, difuziune, dispersare, răspândire
disensiune f. v. Neînţelegere
disidenţă f. v. opoziţie
disimetrie f. asimetrie, dezechilibrare, inegalitate
disimula vb. v. a ascunde
disimulat, -ă adj. camuflat, tăinuit, mascat, deghizat, travestit, ascuns, fals, ipocrit
disipare f. v. împrăştiere
disjunctiv, -ă adj. v. Alternativ
disloca vb. v. deplasa
disocia vb. v. despărţi
disonanţă f. v. nepotrivire
disparat, -ă adj. v. răzleţ
dispariţie f. pieire, stingere, moarte
dispărea vb. v. pieri
dispensa vb. 1. a renunţa, a se lipsi de. 2. a scuti, a uşura
dispensar n. policlinică
dispensă m. scutire, permisie
dispersa vb. v. împrăştia
displăcea vb. a-i repugna, a-i fi neplăcut, a nu fi pe plac
dispnee f. sufocare, înecăciune
disponibil, -ă adj. v. Liber
disponibilitate f. adaptabilitate, concordanţă, consimţământ, aplicaţie
dispozitiv rt. mecanism
dispoziţie f. 1. hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicaţie. 2. alcătuire, construcţie, constituţie. 3. toane, chef, gust, aplicaţie, poftă
dispreţ n. desconsiderare, nesocotire, subapreciere
dispune vb. 1. a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie. 2. a poseda, a avea. 3. a birui, a bate, a învinge. 4. a aranja, a clasa, a orân- dui, a aşeza, a potrivi
dispunere f. v. aranjament
dispus, -ă adj. 1. vesel, satisfăcut, mulţumit 2. (fig.) ameţit, beat, afumat
disputa vb. 1. a se confrunta, a se contrazice, a se certa, a contesta. 2. a avea loc, a se desfăşura, a se juca
disputat, -ă adj. aprig, dârz, aprins, înverşunat
dispută f. 1. controversă, ceartă, disensiune, dezacord, diferend. 2. competiţie, întrecere, partidă
distant, -ă adj. 1. rezervat, nesociabil, necomunicativ, rece. 2. depărtat, distanţat
distanţa vb. a se depărta, a se detaşa, a întrece
distanţă f. 1. depărtare, interval, spaţiu, întindere. 2. diferenţă, deosebire, nepotrivire
distinct, -ă adj. deosebit
distinctiv, -ă adj. v. Caracteristic
distincţie f. 1. deosebire, discriminare, diferenţă. 2. fineţe, eleganţă, rafinament. 3. premiu, recompensă, decoraţie, semn onorific
distinge vb. v. deosebi
distins, -ă adj. deosebit, ales, remarcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros
distonant, -ă adj. v. nepotrivit
distra vb. v. înveseli
distractiv, -ă adj. v. vesel
distracţie f. 1. amuzament, divertisment, petrecere, veselie. 2. neatenţie, absorbire, absenţă
distrat, -ă adj. neatent, absent, absorbit, pierdut, împrăştiat, căscat
distribui vb. 1. a împărţi, a repartiza, a destina, a da, a eşalona. 2. a aranja, a aşeza, a clasa, a dispune, a orândui, a ordona
distribuţie /: 1. împărţire, repartizare, distribuire. 2. alcătuire, aşezare, aranjament, dispunere, structură, ansamblu, grupare
district n. ţinut, comitat, sector, cartier
distructiv, -ă adj. v. Nimicitor
distrugător,-oare adj. nimicitor, devastator, dezastruos, pustiitor, ruinător
distruge vb. v. nimici
distrus, -ă adj. 1. nimicit, ruinat, dărâmat, desfiinţat, spulberat, năruit. 2. (fig.) epuizat, doborât, zdrobit, terminat
ditai adj. mare, coşcogea, ditamai ditamai adj. v. ditai
ditirambic, -ă adj. 1. elogios, entuziast, superlativ. 2. retoric, umflat, emfatic
diurn, -ă adj. v. zilnic
divaga vb. a se abate, a se depărta, a devia, a vorbi aiurea, a bate câmpii
divagaţie f. digresiune, excurs, ocol, deviere, divagare
divan n. 1. canapea, sofa, dormeză. 2. (înv.) sfat, adunare, consiliu. 3. judecată, proces
divă f. vedetă, star, stea
divergent, -ă adj. diferit, deosebit, contrar, contradictoriu
divergenţă f. v. Neînţelegere
divers, -ă adj. v. Deosebit
diversificare f. variaţie, ramificare
diversitate f. felurime, pluralitate, variaţie
diversiune f. v. Abatere
divertisment n. v. Distracţie
divide vb. v. diviza
divin,-ă adj. 1. dumnezeiesc, sfânt, ceresc, celest. 2. bisericesc, religios. 3. (fig.) minunat, încântător, admirabil
divinitate f. 1. Dumnezeu, zeu. 2. pronie, providenţă, dumnezeire
diviniza vb. v. adora
diviza vb. 1. a împărţi, a divide, a fracţiona, a distribui, a eşalona, a repartiza, a fisiona. 2. a scinda, a fragmenta, a despărţi, a dezbina, a separa, a tăia, a segmenta
divizie /: 1. mare unitate militară. 2. comandament. 3. categorie sportivă
diviziune f. v. împărţire
divorţ n. despărţire, desfacere, separare
divulga vb. a da în vileag, a da pe faţă, a destăinui, a dezvălui, a mărturisi
disgraţiat, -ă desconsiderat, dispreţuit, subestimat, subapreciat
disgraţie f. desconsiderare, repudiere, neglijare
disgraţios, -oasă adj. v. neplăcut
dizolva vb. 1. a topi, a dezagrega. 2. a desfiinţa, a anula
doamnă f. 1. cucoană, soţie. 2. stăpână
doar adv. 1. abia, numai. 2. exclusiv, singur. 3. poate, probabil
dobitot. m. 1. vită, lighioană, animal. 2. om prost, tâmpit
dobitocie f. prostie
dobândă f. 1. procent, camătă. 2. câştig, folos, profit, beneficiu
dobândi vb. a primi, a câştiga, a obţine, a procura, a găsi, a face rost
doborî vb. 1. a prăvăli, a răsturna, a trânti, a prăbuşi, a dărâma. 2. a răpune, a distruge, a înfrânge, a nimici, a desfiinţa, a stârpi. 3. a birui, a copleşi, a lichida, a învinge
doc n. 1. ţesătură (groasă). 2. magazie, antrepozit, siloz. 3. bazin (port). 4. feribot, pod plutitor
docar n. trăsură (mică), căruţă
docil, -ă adj. supus, ascultător, obsedient
doct, -ă adj. erudit, învăţat, informat, ştiutor, savant
doctor m. medic
doctoral, -ă adj. academic, erudit, savant, grav, pedant, solemn
doctorie f. medicament, leac, remediu, elixir
doctrină f. teorie, învăţătură, sistem (conceptual), teze
document n. act, înscris, text, mărturie (scrisă)
documentare f. 1. informare, cercetare. 2. probă, dovadă, argumentare
documentat, -ă adj. 1. cunoscător, informat, pregătit. 2. motivat, întemeiat, argumentat, temeinic
dogar m. butnar
dogit,-ă adj. răguşit, neclar
dogmă f. principiu, învăţătură, teză (indiscutabilă), habotnicie
dogmatic,-ă adj. rigid, habotnic, conformist, ilogic
dogoare f. arşiţă, dogoreală, căldură excesivă
dohot n. gudron
dogorâtor,-oare adj. fierbinte, arzător, ardent
doică f. dădacă
doini vb. a cânta, a hori
dojană f. v. mustrare
dojeni vb. a mustra, a certa, a muştrului, a dăscăli
doldora adj. tixit, îndesat, plin, încărcat, burduşit
doleanţă f. v. dorinţă
doliu n. jale, jelanie, deplângere
dolofan, -ă’ adj. durduliu, rotofei, grăsuţ, grăsan, plin
dom n. catedrală, basilică
domeniu n. 1. latifundiu, moşie, proprietate. 2. sferă, ramură, sector, tărâm, câmp, cerc
domestic, -ă adj. casnic, familial, gospodăresc
domestici vb. v. îmblânzi
domicilia vb. v. locui
domiciliu n. locuinţă, casă, cămin
domina vb. 1. a stăpâni, a controla, a fi stăpân. 2. a dispune, a prevala, a predomina, a se impune
dominant, -ă adj. 1. preponderent, precumpănitor, relevant. 2. specific, caracteristic, definitoriu, particular
domn m. 1. stăpân, posesor, jupân. 2. domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh. 3. om bogat, aristocrat, boier, nobil. 4. Dumnezeu, Isus Hristos, Autoputernicul, Providenţa, Ziditorul. 5. (înv.) orăşan, târgoveţ. 6. bărbat, soţ
domni vb. v. stăpâni
domnie f. 1. stăpânire, cârmuire, guvernare, dominaţie, putere. 2. scaun, coroană, sceptru
domnitor m. v. domn
domniţă f. v. prinţesă
domol,-oală adj. 1. potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniştit, blând, blajin. 2. paşnic, aşezat, temperat, moale, dulce, moderat, slab
domoli vb. 1. a linişti, a potoli, a modera, a tempera, a calma, a îmblânzi, a astâmpăra. 2. a înfrâna, a struni, a stăvili. 3. a se atenua, a diminua, a se reduce, a micşora, a rări, a descreşte, a slăbi, a se muia
dona vb. v. da
donaţie /: v. dar
dondăni v. bombăni
doniţă f. cofă, şiştar, găleată donjon n. turn
donjuan m. v. crai
dop n. stupuş
dor n. 1. dorinţă, aspiraţie, năzuinţă, tendinţă, pornire, jind, jinduire. 2. alean, jale, nostalgie, melancolie, apăsare
dori vb. 1. a râvni, a aspira, a năzui, a viza, a pofti, a jindui, a tinde. 2. a cere, a voi, a plăcea. 3. a ura
dorinţă f. 1. poftă, râvnă, doleanţă, năzuinţă, deziderat, aspiraţie. 2. iubire, imbold, pasiune. 3. vrere, exigenţă, postulat, cerere
dormeză f. v. divan
dormi vb. a-şi face somnul, a aţipi
dormita vb. a moţăi, a picoti, a aţipi
dornic, -ă adj. doritor, amator, iubitor, râvnitor, avid, setos, lacom, ahtiat
dorobanţ m. ostaş, soldat, infanterist, curcan, taraban
dos n. spate, şezut, fund
dosi vb. v. ascunde
dosire f. ascundere, tăinuire, şterpelire, sustragere, pitire
dosnic, -ă adj. retras, dosit, lăturalnic, ferit, izolat
dospeală f. aluat, plămadă, covă- seală, plămădeală, fermentare
dospi vb. 1. a creşte, a fermenta, a se umfla. 2. (fig.) a mocni, a coace
dota vb. v. înzestra
dotat, -ă adj. capabil, destoinic, înzestrat, vrednic, competent, valoros, priceput
dovadă f. v. mărturisire
dovedi vb. 1. a demonstra, a adeveri, a proba, a atesta, a mărturisi, a arăta, a vădi, a denota, a ilustra. 2. a învinge, a birui, a răpune, a întrece. 3. a termina, a isprăvi, a mântui, a prididi, a răzbi
dovedit, -ă adeverit, demonstrat, confirmat, probat, atestat
dovleac m. bostan
doza vb. v. potrivi
dozaj n. v. potrivire
doxă f. v. minte
drac m. diavol, demon, satana, ucigă-l toaca, aghiuţă, necuratul
draconic, -ă adj. aspru, sever, nemilos, dur, tiranic, drastic
drag, -ă adj. v. iubit
dragoman m. v. interpret
dragon m. v. balaiir
dragoste f. Iubire, afecţiune, ataşament, simpatie, pasiune
drajeu n. 1. zaharicală, cofeturi, pralină. 2. pilulă
dram n. fărâmă, crâmpei, pic, strop
dramatic, -ă adj. (fig.) zguduitor, impresionant, mişcător, emoţionant
dramatism n. tensiune, încordare, zbucium, confruntare
dramă f. v. nenorocire
draniţă f. şindrilă, şiţă
drapa vb. v. acoper i
drapel n. steag, flamuri, stindard draperie f. v. perdea
drastic, -ă adj. v. aspru
drăcesc, -ească adj. diavolesc, diabolic, infernal, oribil
drăcie f. 1. minunăţie, ciudăţenie, bazaconie, drăcărie. 2. ştrengărie, poznă, blestemăţie, năzbâtie, drăcovenie. 3. (fig.) farmec, vrăjitorie
drăcos, -oasă adj. v. neastâmpărat
drăcovenie f. v. drăcie
drăcui vb. v. înjura
drăgălaş, -ă adj. v. drăguţ .
drăgaică f. 1. sânziene. 2. iarmaroc, bâlci
drăgăstos, -oasă adj. v. afectuos
drăgosti vb. v. alinta
drăguţ, -ă adj. 1. drăgălaş, frumuşel, graţios, atrăgător, gingaş, plăcut, agreabil, estetic, amuzant. 2. gentil, amabil, curtenitor, prevenitor, serviabil
drăguţ m. v. iubit
drămui vb. v. măsura
drămuire f. 1. cântărire, cumpănire, chibzuire. 2. zgârcenie, egoism
dregător m. demnitar, conducător, şef
dregătorie f. 1. şefie, demnitate, autoritate. 2. judecătorie. 3. rang, funcţie, treaptă
drege vb. 1. a repara, a îndrepta, a depana, a îmbunătăţi, a reface. 2. a întrema, a înviora, a restabili, a întări, a înzdrăveni
drena vb. v. seca
drept adv. v. direct
drept n. 1. indemnizaţie, retribuţie. 2. competenţă, cădere, calitate, autoritate
drept, dreaptă adj. 1. direct, rectiliniu, orizontal. 2. vertical, în picioare, neînclinat. 3. corect, just, integru, cumsecade, moral, cinstit, franc, curat, deschis. 4. exact, adevărat, nesmintit. 5. autentic, veritabil
dreptate f. echitate, corectitudine, cinste, omenie, adevăr, justeţe, obiectivitate, nepărtinire, integritate
dres n. 1. suliman, fard, cosmetică. 2. mirodenii, condimente
dres, dreasă adj. 1. reparat, refăcut, depanat. 2. condimentat, aromat
dresa vb. a deprinde, a învăţa, a forma
dresor m. îmblânzitor
dric n. 1. car mortuar. 2. miez, centru, mijfoc, toi
dricar m. cioclu
dril n. doc, pânză
drişcă f. făţuitoare, netezitor
drişcui vb. a netezi, a făţui
droaie f. mulţime, ceată, grup, grămadă, gloată, duium, liotă
drob m. 1. grunz, bolovan, bulgăre. 2. măruntaie (de miel)
drog n. stupefiant
drojdie f. 1. maia, plămadă, levură. 2. rămăşiţă, rest, reminiscenţă. 3. rachiu, ţuică, alcool. 4. (depr.) nleavă, lepădătură, gunoi
dropică f. hidropizie
droşcă f. birjă, trăsură
drug m. bară, rangă
drugă f. 1. fus. 2. ştiulete, cocian
drum n. 1. cale, drumeag, cărare, potecă. 2. stradă, şosea, alee. 3. rută, parcurs, itinerar, traseu. 4, (depr.) deplasare, călătorie, voiaj
drumeţ m. călător, voiajor
drumeţie f. turism, călătorie, excursie
dubă f. 1. camionetă, microbuz. 2. puşcărie, arest, temniţă, închisoare
dubi vb. 1. a tăbăci, a argăsi. 2. a se muia, a se topi
dubios, -oasă adj. suspect, îndoielnic, nesigur, incert, echivoc, necurat
dubiu n. v. îndoială
dubla vb. 1. a îndoi, a duplica, a dedubla. 2. a căptuşi
dublă f. baniţă
dublură f. căptuşeală
ducă f. plecare, pornire
duce vb. a purta, a căra, a transporta. 2. a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida. 3. a merge, a se mişca, a se deplasa, a trece, a pleca, a colinda, a cutreiera. 4. a trăi, a petrece, a vieţui. 5. a îndura, a suporta, a suferi’, a răbda 6. a amăgi, a ademeni, a înşela, a minţi, a păcăli, a prosti, a momi
dudău n. 1. cucută. 2. buruiene, bălării
dudui vb. 1. a bubui, a se cutremura, a se zgudui, a clătina. 2. a arde, a vui ,
duduie f. domnişoară, domniţă, duducă
duel n. 1. luptă, confruntare. 2. (fig.) altercaţie, ceartă, controversă
duet n. duo
dugheană f. băcănie, prăvălie
duh n. 1. arătare, fantomă, nălucă, strigoi, stafie. 2. suflet, spirit. 3. inteligenţă, minte, capacitate, intelect, înţelepciune. 4. haz, umor, ironie, sare şi piper
duhoare f. miasmă, miros (greu), aer stricat, aer închis, putoare
duhovnic n. confesor, preot, spiritual
duhovnicesc,-ească adj. 1. sufletesc, spiritual. 2. preoţesc, religios, bisericesc
duios,-oasă adj. 1. emoţionant, impresionant, înduioşător, mişcător, patetic, tulburător. 2. sentimental, iubitor, tandru, mângâietor, afectuos,
blând, dulce. 3. îndurerat, jalnic, trist, melancolic, dureros
duium n. v. droaie
dulamă f. suman, cojoc, şubă
dulap m. 1. scândură, blană. 2. scrânciob, leagăn. 3. garderob, şifonier
dulău m. câine
dulce adj. 1. (fig.) plăcut, agreabil, gingaş, drăgălaş, frumos, drăguţ, simpatic. 2. odihnitor, calm, liniştitor, mângâietor, blând, duios. 3. moderat, temperat, stins, suav
dulceag, -ă adj. 1. îndulcit, fad, searbăd. 2. mieros, fals, prefăcut
dulceaţă f. 1. bucurie, încântare, fericire. 2. blândeţe, bunătate, duioşie, bunăvoinţă. 3. plăcere, voluptate, desfătare
dulgher m. tâmplar
dulie f. fasung
dumbravă f. crâng
dumeri vb. v. lămuri
dumica vb. v.fărâmiţa
dumitriţă f. tufănică
dumnealui pron. dânsul, el
dumneata pron. dumneavostră, mata
dumnezeiesc, -iască adj. minunat, superb, splendid, divin, ceresc, zeiesc
dumnezeire f. divinitate, pronie, Dumnezeu, providenţă, Domnul, cerul
dună f. coamă, dâmb, movilă, colnic
dunărean, -ă adj. danubian
dungat, -ă adj. vărgat, bălţat, ze- brat, reiat
dungă f. 1. linie, cută, încreţitură, muchie. 2. margine, latură. 3. coastă, fâşie, dâră
duo n. v. duet
după prep. 1. îndărătul, în dosul, înapoia. 2. dincolo de, mai departe de. 3. în urma, pe urma. 4. potrivit cu, în conformitate cu, la fel cu, ţinând seama de, având în vedere, în râport cu, pe măsura, în proporţie cu
duplica vb. v. dubla
duplicat n. copie
duplicitate f. v. făţărnicie
dur, -ă adj. v. aspru
dura vb. 1. a persista, a rezista, a dăinui, a continua, a se menţine. 2. a făuri, a construi, a face, a clădi, a zidi, a edifica
durabil, -ă adj. trainic, viabil, rezistent, solid
durată f. perioadă, răstimp, timp
durduliu, -e adj. v. dolofan
durea vb. a resimţi, a suferi, a fi mâhnit, a se întrista, a se chinui
durere f. suferinţă, întristare, mâhnire, chin, amărăciune, jale, amar, obidă
dureros,-ă adj. 1. întristător, nenorocit, jalnic, chinuitor, amarnic. 2. trist, melancolic, duios
durifica vb. a se întări
duritate f. 1. rezistenţă, tărie, soliditate. 2. asprime, răutate, brutalitate, neomenie
duruitoare f. cascadă
dus, -ă adj. 1. (fig.) absent, îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut. 2. păcălit, ademenit, amăgit, prostit, trişat
duşcă f. înghiţitură, sorbitură
duşman m. vrăjmaş, inamic, adversar, potrivnic
duşmăni vb. v. urî
duşmănie f. ură, vrăjmăşie, ostilitate, adversitate
duşmănos, -oasă adj. potrivnic, inamic, ostil, vrăjmaş
duşumea f. pardoseală, podea
duză f. 1. ajutaj. 2. filieră