D

da adv. de acord, desigur, aşa fireşte, ba da

da! interj, prezent!, de faţă!, aici!

da vb. 1. a oferi, a dărui,’a înmâna, a remite, a acorda, a preda, 2. a face o danie, a ceda. 3. a decerna, a conferi, a atribui, a dedica. 4. a repartiza, a împărţi, a distribui, a rândui

da capo adv. de la început, încă o dată

dac m. get, trac

dacă conj. de, când, în caz că

dadă f. v. leie

dafin m. laur

dajdie f. v. impozit

dalac n. antrax, cărbune, pustulă, bubă neagră,

dală f. placă, lespede

dalb,-ă adj. alb, curat, imaculat

daîie f. gherghină

damă f. t. regină (în şah). 2. fe­meie. 3. prostituată

dambla f. 1. paralizie, gută, apoplexie, 2. chef, toană, poftă. 3. furie, năbădăi

damhiagi vb.y. paraliza

damblagiu m. v. paralitic

damf n. v. miros

dană f. 1. magazie, depozit. 2. şlep, plută

dandana f. v. necaz

danie f. v. dar

dansa vb. v. juca

dantelă f. volan, (reg), horbotă, cipcă

dar conj. însă,, ci, totuşi, iar, dărămite, darmite

dar n. 1. cadou, prinos, ofrandă, atenţie, plocon, mită. 2. danie, donaţie (reg) dăruşag. 3. milă, îndurare, har. 4. talent, vocaţie, însuşire, înzestrare, chemare, apli­caţie, aptitudine

dara f. tara

daraban m. v. dorobanţ

darabană f. v. tobă

darac n. dărăcitor, pieptene, ragilă

daraveră f. 1. păţanie, belea, încurcătură, bucluc, necaz (fig), proces. 2. afacere, treabă, ne­gustorie, aranjament

darămite conj. v. dar

dare f. v. impozit

darnic adj. 1. generos, larg, culant, mărinimos. 2. (fig) bogat, darnic, mănos, fertil

dascăl m. 1. învăţător, institutor, belfer, profesor. 2. (fig). om învăţat, savant, îndrumător. 3. diac, psalt, cantor, ţârcovnic, cântăreţ

dat n. v. soartă

data vb. 1. a fixa (ziua) a nota. 2. a exista, a dura, a fi

dată f. zi, termen, soroc

datină f. v. obicei

dator, -oare adj. obligat, îndatorat, datornic, debitor

datora vb. 1. a fi obligat, a se îndatora. 2. a fi cauza, a izvorî,- a proveni

datorie 1. îndatorire, sarcină, obligaţie. 2. credit, împrumut (pop.), veresie.

datorit,-ă adj. 1. cuvenit. 2. provenit, cauzat, pricinuit

datorită prep. mulţumită, graţie

datornic, -ă adj. v. Dator

daună f. 1. pagubă, prejudiciu, vătămare, pierdere, detriment, stricăciune. 2. despăgubire, com­pensare, reparaţie.

dădacă f. guvernantă, bonă, tetă, doică, îngrijitoare, nursă

dădăci vb. v. îngriji

dăinui vb. 1. a dura, a ţine, a rămâne, a persista, a se menţine. 2. a exista, a trăi, a fi, a se păstra, a se perpetua.

dăinuire – persistenţă, menţinere, perpetuare, vieţuire

dăltui vb. v. Sculpta

dăltuit, -ă adj. lucrat, cioplit, sculptat

dănănaie f. belea

dăndănaie f. v.tărăboi

darab n. v. bucată

dărăci vb. a scărmăna, a pieptăna, a carda

dărăpăna vb. v. ruina

dărăpănătură f. v. şandrama

dărâma vb. v. distruge

dărâmătură f. surpătură, ruină, demolare, moloz

dărnicie f. 1, mărinimie, gene­rozitate, largheţe. 2. belşug, abundenţă, rodnicie, opulenţă

dărui vb. v. Da

dăruire s.f. v. devotament

dăscăleală vb. v. cicăleală

dăscăli vb. v. instrui

dăscăliţă f. v. Învăţătoare

dăuna vb. v. strica

dăunător, -oare adj. stricător, păgubitor, vătămător, distrugător, pernicios

dâlmă f. v. deal

dâmb n. deal, colină

dânsa pron. 1. ea. 2. soţia

dâra f. urmă, făgaş, dungă

dârdâi vb. a tremura, a clănţăni

dârjală f. 1. bâtă, ciomag, băţ, prăjină. 2. mâner, coadă

dârloagă f. mârţoagă, gloabă

dârmon n. ciur

dârvală f. corvoadă, roboteală,

dârz,-ă adj. 1. curajos, hotărât, cutezător, aprig, înverşunat, brav, inimos, 2. neclintit, neînduplecat, perseverent, îndărătnic, încăpăţânat, obstinent

de conj. 1. dacă, în cazul că. 2. pentru ca să. 3. încât, să

de interj, apoi (reg.) dă! dec!

de prep. pentru, din, cu

deal n. movilă, colină, colnic, dâmb, dâlmă, mamelon, coastă, gâlmă, holm, gorgan, grui, coamă, răzor

deasupra adv. 1. peste, pe. 2. în plus, pe lângă altele

debandadă f. v. dezordine

debarasa vb. a se descotorosi, a se degaja, a scăpa, a lepăda, a înlătura, a se elibera de

debarca vb. 1. a trage la mal, a acosta. 2. (fam.) a da afară, a înlătura, a elimina, a scoate

debarcader n. v. Chei

debil, -ă adj. plăpând, delicat, firav, fragil, şubred, slab, fără putere

debit n. 1. tutungerie, regie, tabac. 2. flux, cantitate. 3. datorie

debita vb. 1. a vorbi, a pălăvrăgi, a spune. 2. a deciama, a recita

debitor, -oare adj. v. dator

debloca vb. a elibera, a degaja, a da drumul

deborda vb. a da pe dinafară; a se revărsa

debordant, -ă adj. copleşitor, năvalnic, nestăvilit, tumultuos, dez­lănţuit

debuşeu m. v. piaţă

debut n. v. început

debuta vb. a începe, a se afirma, a se remarca, a-şi face intrarea

debutant, -ă m. începător

decadă f. v. deceniu

decadent, -ă adj. v. corupt

decadenţă f. 1. dşclin, regres, degradare. 2. depravare, corupţie, imoralitate

decalaj n. v. distanţă

decanta vb. v. limpezi

decapita vb. v. ucide

decava vb. v. ruina

decădea vb. 1. a regresa, a scădea, a scăpăta. 2. a se deprava, a se strica

decăzut,-ă adj. 1. corupt, stricat, imoral, degradat. 2. declasat, ruinat

deceda vb. a muri, a sucomba, a dispărea, a da ortul popii, a-şi da duhul, a răposa

decedat, -ă adj. mort, răposat, defunct, dispărut

deceniu n. decadă

decent, -ă adj. v. cuviincios, respectuos, sfios, politicos, pudic

decenţă f. politeţe, bună-cuviinţă, respect, consideraţie

decepţie f. dezamăgire, deziluzie, înşelare

decepţionat, -ă adj. dezamăgit, deziluzionat, înşelat, dezumflat

decerna vb. distinge, a conferi, a acorda, a da (o distincţie)

deces n. moarte, dispariţie, re- posare

deci conj. aşadar, prin urmare, în cosecinţă, aşa fiind, drept care, carevasăzică

decide vb. a hotărî, a determina, a stabili, a fixa

decima vb. a masacra, a secera, a nimici, a ucide, a stârpi

decis, -ă adj. hotărât, categoric, indiscutabil

decesiv, -ă adj. hotărâtor, esenţial, fundamental

decizie f. hotărâre, rezoluţie, sentinţă decât prep. ca

decât adv. numai

declama vb. a recita, a spune, a rosti (emfatic)

declamator, -oare adj. pompos, afectat, retoric, emfatic, umflat, bombastic

declanşa vb. v. dezlănţui

declara vb. a spune, a afirma, a susţine, a comunica, a enunţa, a fixa declaraţie f. 1. comunicare, măr­turisire, depoziţie, relatare, afirmaţie, enunţ, expunere, expozeu, pre­zentare, memoriu. 2. manifest, proclamaţie, program, comunicat, notificare, dare de seamă

declasa vb. v. degrada

declin n. regres, decădere, degra­dare, decadenţă, apus, asfinţit, scăpătare

declina vb. 1. a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona, a nu lua asupra-şi. 2. a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinţi

decoct n. v. infuzie

decola vb. a se ridica, a porni, a se înălţa, a pleca (un avion)

decolorat, -ă adj. v. spălăcit

decoltat, -ă adj. 1. răscroit. 2. (fig) indecent, necuviincios, fără perdea

decomanda vb. v. Anula

deconcerta vb. v. deruta

deconecta vb. 1. a întrerupe, a decupla, a suprima, a suspenda, a rupe legătura. 2. a se destinde, a se odihni, a se reface, a se recrea

decongela vb. v. dezgheţa

decont n. v. justificare

decor n. 1. podoabă, decoraţie, ornament, ornamentaţie. 2. cadru, ambianţă, tablou, fundal

decora vb. 1. a ornamenta, a împodobi. 2. a conferi, a da (o decoraţie), a-medalia, a distinge, a premia’

decoraţie f. 1. destincţie, medalie, insignă. 2. podoabă, ornamentaţie, ornament, decor

decortica vb. v. coji

decrepit, -ă adj. v. ramolit

decret n. v. hotărâre

decreta vb. a hotărî, a dispune, a decide, a impune; a proclama

decroşa vb. v. desprinde

decupla vb. v. Deconecta

decurge vb. 1. a rezulta, a urma, a deriva, a apărea, a reieşi, a proveni; 2. a se petrece, a se desfăşura, a se întâmpla, a evolua

decurs n. v. răstimp

deda vb. v. deprinde

dedat, -ă adj. obişnuit, familiarizat, deprins, adaptat, aclimatizat

dedesubt adv. jos, sub, din jos

dedesubt n. v. taină

dedica vb. v. consacra

dedicaţie f. v. închinare

dediţel m. brebenel

dedubla vb. v. preface

deduce vb. a concluziona, a conchide, a deriva, a desprinde, a trage o concluzie

defalca vb. v. împărţi

defavorabil, -ă adj. v. neprielnic

defăima vb. a ponegri, a calomnia, a huli, a desconsidera, a bârfi, a blama, a denigra, a discredita, a ocărî, a compromite

defect n. 1. lipsă, scădere, de­ficienţă, imperfecţiune, cusur, me­teahnă, hibă, neajuns, beteşug, viciu, racilă, lacună, păcat. 2. deranjament, stricăciune, dereglare, nefuncţionare, defecţiune

defecta vb. v. strica

defecţiune f. v. defect

defel adv. deloc, nicidecum, nicicum

defensivă f. v. apărare

deferent, -ă adj. v. respectuos

deferenţă f. v. respect

deferi vb. v. denunţa

defetism n. v. demobilizare

deficienţă f. v. neajuns

deficit n. v. pierdere

deficitar, -ă adj. v. absent

defileu –  trecătoare, pas

definit vb. a califica

definitiv, -ă adj. 1. hotărât, în­cheiat, terminat, finisat. 2. irevocabil, categoric, nestrămutat

definitiva vb. v. termina

definitoriu, -ie adj. v. caracteristic

deforma vb. 1. a desfigura, a denatura, a modifica, a strica, a altera, a sluţi, a urâţi, a poci. 2. a minţi, a induce în eroare, a măslui, a falsifica, a contraface, a mistifica, a escamota

defrauda vb. v. fura

defrişa vb. v. curăţi

defunct, -ă v. mort

degaja vb. 1. a emana, a emite, a exala, a difuza, a răspândi, a împrăştia, a elimina. 2. a elibera, a debloca, a slobozi. 3. a debarasa, a scăpa, a descotorosi, a scutura.

degajat -ă adj. 1. răspândit, exalat, împrăştiat, eliberat. 2. liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer, spontan, simplu, dezinvolt, neîngrădit

degeaba adv. v. zadarnic

degenera vb. v. degrada

degera vb. v. îngheţa

deghiza vb. v. travesti

deglutiţie f. v. înghiţire

degrabă adv. v. repede

degrada vb. 1. a strtea, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanşa, a degenera, a decădea, a dărăpăna, a se deprecia, a pierde calitatea, a se devaloriza. 2. a înjosi, a dezonora, a compromite, a necinsti, a discredita, a corupe

degradare f. 1. înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare. 2. corupţie, destrăbălare, înjosire

degreva vb. a reduce, a scuti, a scădea, a micşora

degusta vb. v. gusta

deja adv. chiar, încă, de pe acum (atunci), în acest (acel) moment.

dejecţie f. evacuare (reziduuri), eliminare (fecale); scaun

dejuca vb. v. zădărnici

dejun n. masă

dejumă adj. de serviciu

delapida vb. v. Fura

delator, -oare v. denunţător

delaţiune f. v. denunţ

deiăsa vb. v. neglija

delăsător, -oare adj. indolent, nepăsător, indiferent, apatic, pasiv, tembel, imposibil

delecta vb. v. desfăta

delega vb. v. împuternici

delegaţie f. 1. procură, sarcină, mandat. ‘2. reprezentanţie, solie, misiune

delibera vb. v. chibzui

deliberat adv. intenţionat, chibzuit, pregetat, liber-consimţi’t, voit.

delicat, -ă adj. 1. ales, fin, diafan, gingaş, graţios, firav, suav, elegant.2. distins, rafinat, deosebit, valoros, remarcabil, preţios, excepţional. 3. politicos, manierat, prevenitor. 4. sensibil, simţitor, emotiv, impre­sionabil. 5. şubred, slăbuţ, maladiv, prizărit, fragil, plăpând. 6. anevoios, dificil, penibil, greu

delicatese f. alimente fine, alese, rare

delicateţe f. fineţe, gingăşie, suavitate, frăgezime, graţie, nobleţe,

delicios, -oasă adj. savuros

deliciu n. plăcere, desfătare, sa­tisfacţie, încântare

delict n. v. infracţiune

delimita vb. 1. a circumscrie, a demarca, a ţărmuri, a hotărnici, a mărgini a preciza, a fixa. 2. a scurta, a restrânge, a separa

delincvent m. v. infractor

delir n. 1. aiurare, rătăcire, haluci­naţie, tulburare mintală. 2. exaltare, extaz, frenezie

delira vb. a aiura, a vorbi fără control, a spune prăpăstii

deloc adv. defel, nicicum, nicide­cum

deluros, -oasă adj. accident, ne­regulat

demara vb. v. porni

demarca vb. v. delimita

demarcaţie f. delimitare, precizare, circumscriere

demasca vb. a dezvălui, a da pe faţă, a arăta, a indica, a deconspira

dement, -ă adj. nebun, smintit, alienat

demenţă f. v. nebunie

demers n. intervenţie, acţiune, petiţie, cerere

demisie f. renunţare, plecare, abzicere, abdicare

demite vb. a concedia, a destitui, a da afară, a trimite la plimbare

demiurg m. zeitate, creator

demâncare f. v. mâncare

demn, -ă adj. v. onest, cinstit, corect, ireproşabil, vrednic, cumse­cade

demnitar m. mărime, ştab, şef, dregător

demnitate f. 1. onoare, autoritate, ţinută, vrednicie. 2. rang, ierarhie, treaptă, dregătorie

demobiliza vb. a descuraja, a demoraliza, a dezorienta, a slăbi, a submina

demoda vb. v. învechi

demon m. v. drac

demonetiza vb. v. devaloriza

demonic, -ă adj. diabolic, drăcesc, infernal, oribil, sinistru, execrabil

demonstra vb. 1. a dovedi, a argumenta, a proba. 2. a manifesta, a se solidariza

demonstrant m. manifestant

demonstrativ,-ă adj. 1. ilustrativ, edificator, evident, clar, probat. 2. ostentativ, provocator

demonstraţie f. 1. probă, dovadă, raţionament, argument, exhibiţie. 2. manifestaţie, miting, protest

demoraliza vb. a deprima, a de­mobiliza, a descuraja, a dezola

demult adv. cândva, odată, odinioară, de multă vreme, demult, altădată

denatura vb. v. deforma

denigra vb. v. ponegri

denota vb. v. dovedi

dens, -ă adj. 1. compact, îndesat, vârtos, consistent, tare, solid. 2. adânc, greu, de nepătruns

dentist m. stomatolog

denumi vb. v. numi

denunţ p. v. pâră

denunţa vb. a pârâ, a reclama, a demasca, a informa, a deferi

denunţător m. v. delator

deoarece conj. fiindcă, pentru că, de vreme ce, din cauză că, dat fiind faptul că

deocamdată adv. 1. acum, pentru moment, momentan, până una-alta. 2. provizoriu

deocheat, -ă adj. 1. indecent, necuviincios, decoltat, fără perdea. 2. compromis, pătat, condamnat

deodată adv. 1. pe neaşteptate, brusc, instantaneu, subit. 2. simultan, acum, concomitent, în acelaşi timp

deoparte adv. v. izolat

deopotrivă adv. v. aidoma

deosebi vb. 1. a diferenţia, a diferi, a se delimita, a se distinge, a se demarca, a se desluşi, a se disocia. 2. a se remarca, a se evidenţia, a excela, a se ilustra

deosebit, -ă adj. 1. diferit, aparte, felurit, divers, eterogen, variat, osebit, pestriţ, divers. 2. extraordinar, nemaipomenit, ieţit din comun, ex­celent, remarcabil, marcant, superior, ales, important, însemnat, extra, select, rafinat, distinct, memorabil, admirabil, eminent, excepţional, minunat, distins,

depana vb. v. repara

departament n. minister, ad­ministraţie, sector

departe adv. la distanţă

depăna vb. 1. a înfăşură, a face ghem, a răsuci. 2. a înşira, a povesti, a exprima

depărtare f. v. distanţă

depăşi vb. v. întrece

depăşit, -ă adj. învechit, demodat, vetust, perimat, banal, răsuflat, anacronic, ieşit din uz.

dependenţă f. v. subordonare

dependinţe f. pl. atenanse, acaret, accesorii

depeşă f. telegramă, scrisoare, mesaj, (înv.) zapiscă

depinde vb. a aparţine, a fi legat de, a fi subordonat, a atârna de

depista vb. v. descoperi

deplasa vb. v. mişca

deplasat, -ă adj. 1. luxat, dislocat, scrântit, dezarticulat, mutat, urnit; 2. (fig.) nepotrivit, nelalocul său, ca nuca în perete, necorespunzător, inoportun

deplin adv. 1. de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet. 2. în mod desăvârşit, perfect, neştirbit, desăvârşit

deplinătate f. desăvârşire, per­fecţiune, plenitudine, plinătate, in­tegritate

deplânge vb. v. regreta

deplorabil,-ă adj. v. Jalnic

deporta vb. v. surghiunui

deposeda vb. a lua cu forţa, a expropia, a acapara, a jefui, a fura

depozit n. 1. magazie, rezervor. 2. adunare, stocare, rezervă, acumu­lare, fond. 3. strat, sediment, depunere

depozita vb. 1. a înmagazina, a stoca, a acumula. 2. a se sedimenta, a se depune, a se stratifica

depoziţie f. v. mărturie

depravat, -ă adv. v. corupt

deprecia vb. v. degrada

depreciativ, -ă adj. defavorabil, peiorativ, dispreţuitor

depreciere f. degradare, devalori­zare, subminare, scădere, pierdere

depresiune f. I. 1. vale, adâncitură, pripor. 2. vârtej de aer. II (fig.) tristeţe, mâhnire, melancolie, de­primare, descurajare, ciclothemnie. III criză, declin (economic), devalorizare

depresiv, -ă adj. v. deprimant

deprimant, -ă adj. 1. demoralizant, demobilizator, descurajator. 2. de­zolant, trist, sumbru, depresiv

deprinde vb. 1. a obişnui, a încadra, a aclimatiza, a adapta, a familiariza, 2, a se deda, a se nărăvi. 3. a dresa, a învăţa.

deprindere f. 1. adaptare, acomodare, aclimatizare. 2. însuşire, obişnuinţă, învăţ. 3. apucătură, comportare, conduită, maniere, moravuri, obiceiuri, purtare, năravuri, tabieturi

deprins, -ă adj. v. obişnuit

depune vb. 1. a sedimenta. 2. a se pune, a se aşterne, a se aşeza. 3. a spune, a mărturisi. 4. a prezenta, a remite, a preda, a înmâna, a înfăţişa. 5. a îndeplini, a face, a efectua, a presta

deraia v. devia

deranj 1. dezordine, ne­orânduială, răvăşeală, harababură. 2. tulburare, stânjenire, incomodare

deranja vb. 1. a răvăşi, a zăpăci, a răscoli, a învălmăşi, a deregla. 2. a tulbura, a stânjeni, a încurca, a jena, a incomoda, a stingheri. 3. a se osteni, a se obosi, a face eforturi

deranjament n. 1. dereglare, de­fect. 2. indigestie, diaree, tulburare

derapa vb. v. aluneca

derbedeu m. v. haimana

derdeluş n. Săniuş

deregla vb. v. strica

deretica vb. v. curăţa

deriva vb. v. decurge

derivaţie f. v. anexă

deriziune f. v. derâdere

derizoriu, -ie adj. v. neînsemnat

derâdere f. batjocură, bătaie de joc, zeflemea, băşcălie, deriziune

dermă f. piele

derogare f. abatere, excepţie, eliberare de

derula vb. v. desfăşura

deruta vb. a se descumpăni, a induce în eroare, a dezorienta, a înşela, a minţi, a amăgi, a trage pe sfoară, a păcăli, a zăpăci

derută f. v. încurcătură

des, deasă adj. 1. compact, dens, îngrămădit, înghesuit, bătut. 2. repetat, frecvent; (adv.) adesea, de mai multe ori, în repetate rânduri. 3. repede, iute, grăbit

desagă f. v. sac

desărcina vb. v. elibera

desăvârşi vb. 1. a perfecţiona, a săvârşi. 2. a împlini, a înfăptui, a duce la bun sfârşit, a realiza, a termina

desăvârşit, -ă adj. 1. perfect, excelent, ireproşabil, măiestrit, magistral. 2. complet, deplin, absolut, total

descalifica vb. A, a compromite, a dezaproba, a dezonora, a reproba. 2. a exclude, a elimina, a înlătura

descărca vb. 1. a deşerta, a goli, a vida. 2. a trage, a slobozi, a declanşa (armă). 3. (fig.) a se deslănţui, a izbucni, a se uşura, a se revărsa, a da curs liber, a se confia, a se destăinui

descătuşa vb. v. elibera

descendent, -ă adj. v. coborâtor descendent m. urmaş, succesor descendenţă f. succesiune, pos­teritate, urmaşi, moştenire

deschide vb. 1. a desface, a destupa, a descuia, a dezlega, a desfoia, a dezlipi, a despica, a sparge, a crăpa. 2. a tăia, a face o incizie. 3. (fig.) a începe, a debuta, a (se) naşte, a înfiinţa

deschidere 1. spaţiu, perspec­tivă. 2. despicătură, crăpătură, des­facere, incizie. 3. început, inaugurare

deschis, -ă adj. 1. (fig.) sincer, leal, onest. 2. neîngrădit, liber, accesibil. 3. luminos, clar, blond. 4. direct, făţiş, vădit, manifest

descifra vb. v. citi

descifrabil, -ă adj. v.citeţ

descinde vb. 1. proveni, a-şi avea originea, a se trage din. 2. a coborî, a se da jos 3. a poposi, a trage la, a rămâne

descindere f. 1. coborâre, sosire. 2. vizitare, inspectare

descâlci vb. v. descurca

descânta vb. a fermeca, a meni, a vrăji

descoase vb. 1. a desface. 2. (fig.) a analiza, a iscodi, a ispiti, a cerceta, a ancheta, a chestiona

descolăci v. desface

descompune 1. a desface, a destrăma, a dezmembra, a fracţiona, a separa. 2. a se altera, a se strica, a se dezagrega, a râncezi, a fermenta, a putrezi

descongestiona vb. v. elibera

desconsidera vb. v. dispreţui descoperi 1. a dezvălui, a dezveli, a arăta, a revela, a scoate la

lumină; 2. a găsi, a afla, a detecta, a depista, a identifica, a prinde, a imagina, a născoci

descoperire – 1. dezvăluire, reve­lare, reliefare. 2. invenţie, aflare, găsire

descoperit, -ă adj. 1. dezvelit, liber, neacoperit. 2. (fig.) neapărat, nesprijinit, vulnerabil, expus

descotorosi vb. v. elibera

descotoşmăni vb. v. dezbrăca

descreierat, -ă adj. v. nebun

descreşte vb. v. scădea

descriere vb. a prezenta, a ex­pune, a înfăţişa, a relata, a carac­teriza, a contura, a zugrăvi, a schiţa, a trasa, a fixa

descriere evocare, prezentare, zugrăvire, oglindire, înfăţişare

descuama vb. a coji, a năpârli, a se jupui

descuia vb. v. deschide

desculţ,-ă adj. în picioarele goale, descălţat, în durligi

descumpăni vb. v. zăpăci

descurajat, -ă adj. v. deznădăjduit

descurca vb. 1. a lămuri, a limpezi, a elucida, a descâlci, a netezi. 2. (fig.) a face faţă, a izbuti, a soluţiona, a reuşi

descurcăreţ,-eaţă adj. 1. abil, iscusit, isteţ. 2. activ, energic, întreprinzător, afacerist

desemna vb. v. numi

deseca vb. a asana, a seca, a curăţi

desena vb. 1. a creiona, a zugrăvi, a schiţa, a contura, a trasa. 2. a apărea, a ieşi în evidenţă, a se reliefa, a se profila

deseori – adesea

deservi 1. a servi, a executa, a face serviciu; a îngriji, a sluji. 2. a face un rău, a vătăma, a dăuna, a dezavantaja

desface vb. 1. a descompune, a desprinde, a dezmembra, a despărţi, a dezbina, a separa, a izola, a detaşa, a deschide, a descinge, a dezlega, a descheia, a despături, a despacheta, a demonta, a deşuruba, a destupa, a deşira, a dezlâna, a destrăma, a despica, a dizolva, a desfunda, a desţeleni, a decupla. 2. a descâlci, a descurca, a descoase, a degaja. 3. a vinde, a oferi, a face negoţ. 4. a anula, a rezilia, a contramanda, a desfiinţa

desfacere f. 1. despărţire, separare descompunere, dizolvare, dezor-ganizare. 2. desfiinţare, anulare, reziliere. 3. vânzare, lichidare

desfăşura vb. 1. a întinde, a derula a aşterne, a desface. 2. (fig.) a se petrece, a se perinda, a succeda, a se înlănţui, a evolua. 3. a înfăptui, a efectua, a executa, a îndeplini, a realiza

desfăta 1. a delecta, a răsfăţa, a încânta, a fermeca, a captiva, a bucura. 2. a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli

defătare f. 1. plăcere, delectare, încântare, veselie, bucurie, deliciu, voluptate. 2. dezmăţ, corupţie, decădere, destrăbălare, perdiţie

desfide vb. v. Sfida

desfigura vb. v. sluţi

desfiinţa vb. a anula

desfoia vb. v. deschide

desfrânare f. v. dezmăţ

desfrâu n. v. dezmăţ

desfunda vb. a desface, a deschide, a destupa

desfundat, -ă 1. destupat, deschis. 2. desţelenit, arat. 3. im­practicabil, înnămolit, de nestrăbătut

deshidratat, -ă adj. v. uscat

deshuma vb. v. dezgropa

designa vb. v. indica

desigur adv. da, bineînţeles, de acord, fără îndoială, fireşte, precis, negreşit, neîndoielnic

desime f. 1. densitate. 2. desiş desinenţă f. terminaţie (gram.)

desiş n. arboret, crâng; tufiş, hălăciugă, bunget

desluşi vb. v. limpezi

desluşit, -ă adj. 1. clar, limpede, lămurit, deschis, explicit. 2. răspicat, precizat, apriat

despacheta vb. v. desface

despăduri vb. a defrişa, a lăzui

despăgubi vb. a compensa, a răsplăti, a îndemniza, a recompensa, a gratifica

despărţi vb. 1. a separa, a izola, a disocia, a îndepărta, a delimita, a hotărnici, a răzleţi, a despica, a detaşa. 2. a renunţa, a (se) înstrăina, a (se) desolidariza. 3. a divorţa

despărţitură f. v. ramificaţie

desperat, -ă adj. v. deznădăjduit

desperecheat, -ă adj. descomple­tat, disparat, stingher

despica vb. a crăpa, a sparge, a spinteca, a deschide, a despărţi

despletit, -ă adj. nepieptănat, necoafat, zbârlit

despot m. v. tiran

despotic, -ă adj. tiranic, dictatorial, absolutist, arbitrar, samavolnic, autocratic.

despre prep. de, cu privire la, în legătură cu, referitor la, în ceea ce priveşte

despresura vb. v. elibera

desprinde vb. 1. a desface, a separa, a detaşa, a dezlipi, a rupe. 2. a elibera, a scoate, a scăpa, a extrage. 3. a rezulta, a se contura,- a reieşi

despuia vb. 1. a dezbrăca, a dezgoli. 2. a extrage, a exercita. 3. a impila, a exploata, a prăda, a oprima

destăinui vb. v. dezvălui

destin n. v. soartă

destina vb. 1. a hărăzi, a meni, a rândui, a sorti, a hotărî, a soroci. 2. a se consacra, a se devota, a se dedica, a se dărui, a se închina

destinatar, -ă adj. adresant

destinaţie f. 1. scop, ţel, ţintă, finalitate, funcţie. 2, loc (anumit), sosire, terminus

destinde vb. v. odihni

destins, -ă adj. relaxat, odihnit, liniştit, tihnit

destitui vb. a îndepărta, a da afară, a concedia, a demite, a elibera, a desărcina, a restructura

destoinic, -ă adj. vrednic, merituos, capabil, competent, îndemânatic, abil, priceput, de ispravă, experimentat, isteţ

destrăbălat, -ă adj. v. corupt

destrămat, -ă adj. 1. deşirat, desfirat, desfăcut, rupt, distrus, dezmembrat. 2. risipit, împrăştiat, spulberat

destul adv. 1. deajuns, suficient. 2. berechet, prea mult. 3. (interj.) gata! ajunge!, termină!, stop!, sfârşeşte!

destupa vb. v. desfunda

desţeleni vb. a ara

desuet, -ă adj. v. învechit

deşănţat, -ă adj. 1. imoral, corupt, destrăbălat, dezmăţat, trivial. 2. bizar, ciudat, straniu, deşucheat

deşelat, -ă adj. istovit, vlăguit,,¹ spetit, obosit

deşert n. pustiu, pustietate

deşert, -artă adj. 1. gol, vid, pustiu, necultivat, nelocuit, nepopulat. 2. ireal, van, amăgitor, iluzoriu, za­darnic, inutil

deşertă vb. v. goli

deşertăciune f. inutilitate, zădăr­nicie, nimicnicie, nimic

deşi conj. că, cu toate că, măcar că, chiar dacă

deşira vb. v. desface

deşirat,-ă adj. 1. destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat, dezlânat, 2. (fig.) lung, slab, osos

deştept, -eaptă adj. 1. treaz, neadormit, lucid. 2. inteligent, ager, isteţ, spiritual, iscusit, priceput, dezgheţat, sprinten, capabil, în­demânatic, competent, abil

deştepta vb. 1. a trezi, a scula. 2. (fig.) a-şi da seama, a realiza, a deveni conştient. 3. (fig.) a produce, a provoca, a stârni, a suscita

deşteptăciune f. v. inteligenţă

deşucheat, -ă adj. 1. nebun, ţicnit, smintit, într-o ureche. 2. dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, vulgar, trivial, obscen

detaliu n. v. amănunt

detaşa vb. 1. a desprinde, a despărţi, a izola, a separa, a dezlipi 2. a muta, a deplasa, a schimba. 3. a se dezice, a se distanţa

detaşabil adj. volant, mobil, sepa- rabil, deplasabil

detecta vb. v. descoperi

detenţie f. 1. posesie, păstrare, stăpânire. 2. reţinere, arestare, închidere

deteriora vb. v. strica

determina vb. 1. a cauza; a provo­ca, a pricinui, a isca, a naşte, a produce. 2. a fixa, a preciza, a hotărî, a decide, a stabili, a lămuri. 3. a calcula, a măsura, a aprecia, a fixa

determinant, -ă adj. decisiv, hotărâtor, categoric, esenţial, im­portant

detesta vb. v. dispreţui

destabil, -ă adj. v. dezgustător

detonant m. explozibil, fulminant

detonaţie f. explozie; detunătură, bubuitură

detracat, -ă adj. v. dezechilibrat

detractor, -oare adj. defăimător, bârfitor, calomniator, ponegritor

detriment n. v. pagubă

detuna vb. a bubui, a exploda, a trăsni

deturna vb. v. fura

deţine vb. 1. a avea, a stăpâni, a ocupa, a poseda. 2. a aresta, a închide, a reţine, a întemniţa

deţinut m. arestat, reţinut, pri­zonier, puşcăriaş, ocnaş

deunăzi adv. ziiele trecute, acum câteva zile, nu de mult

devaliza vb. v. fura

devaloriza vb. a deprecia, a scădea, a pierde (valoarea)

devansa vb. a depăşi, a întrece, a trece înainte

devasta vb. 1. a distruge, a nimici, a ruina, a pustii. 2. a jefui, a prăda

deveni vb. a ajunge, a se face, a se preface, a se transforma, a se schimba, a se arăta, a ieşi

dever n. v. vânzare

devia vb. 1. a abate, a muta, a schimba, a îndepărta, a merge alături. 2. (fig.) a o lua razna, a bate câmpii, a divaga

deviza f. lozincă, siogan, formulă devize n. monede străine, cecuri, hârtii de valoare, cambii

devora vb. v. mânca

devota vb. v. consacra

devotament n. 1. fidelitate, ataşa­ment, lealitate. 2. abnegaţie, dăruire, dezinteres, tragere de inimă

devoţiune f. evlavie, cucernicie, pietate

devreme adv. timpuriu, degrabă, din timp, curând

dexteritate f. v. îndemânare

dezacord n. v. neînţelegere

dezagreabil, -ă adj’ neplăcut

dezagregare f. descompunere

dezamăgi vb. a decepţiona, a deziluziona, a înşela

dezaproba vb. 1. a condamna, a înfiera, a osândi, a reproba, a repudia, a blama, a dezavua. 2. a nu fi de acord, a contrazice

dezarmat,-ă adj. 1. neînarmat. 2. lipsit de voinţă, fără curaj, slab, neputincios, fără ripostă

dezarticulat, -ă adj. 1. dislocat, luxat. 2. (fig.) dezechiliorat, ţeapăn. 3. neclar, bâlbâit, confuz

dezastru n. catastrofă, calamitate, nenorocire, năpastă, prăpăd, urgie

dezastruos, -oasă adj. nimicitor, ucigător, înfricoşător, catastrofal, groaznic, pustiitor

dezavantaj n. defavor, de- favoare, inconvenient, neşansă, neajuns, handicap

dezavua vb. v. dezaproba

dezaxat, -ă adj. v. dezechilibrat

dezbate vb. v. discuta

dezbatere s.f. 1. discuţie, dialog, conversaţie. 2. analiză, cercetare, frământare, deliberare, raţionament

dezbăra vb. v. elibera

dezbina vb. v. învrăjbi

dezbinare f. dezacord, separare, despărţire, discordie, dispută, di­vergenţă, ceartă, învrăjbire, conflict, contradicţie

dezbrăcat, -ă adj. gol, despuiat, dezechipat, neîmbrăcat, nud

dezdoi vb. v. întinde

dezechilibrat, -ă adj. 1. descum­pănit, dezorientat, tulburat, demorali­zat, Zăpăcit. 2. nebun, dezaxat, dement, alienat, deliu, ţicnit, de­screierat, detracat. 3. deficitar, în pagubă

dezerta vb. v. fugi

dezgheţat, -ă adj.. isteţ

dezgoli vb. a dezbrăca, a despuia, a dezveli

dezgropa vb. a deshuma, a exhuma, a scoate, a aduce la lumină dezgust n. silă, greaţă, aversiune, scârbă, repulsie

dezgusta vb. v. scârbi

dezgustător, -oare adj. respin­gător, neplăcut, repugnant, detestabil, displăcut, execrabil, dezagreabil, oribil, scârbos, greţos, disgraţios

dezice vb. v. nega

deziderat vb. dorinţă

deziluzie f. dezamăgire, decepţie, insucces, amărăciune

dezinfecta vb. a purifica, a curăţa, a steriliza, a flamba

dezinteres n. 1. indiferenţă, apatie, delăsare. 2. abnegaţie, dăruire devotament, generozitate

dezinvolt, -ă adj. v. Degajat

dezlănţui vb. a (se) declanşa, a isca, a stârni, a porni, a pune în mişcare, a provoca, a determina, a genera

dezlănţuit, -ă adj. furtunos, impetuos, năvalnic, nestăpânit, nestăvilit

dezlega vb. v. desface

dezlegare f. 1. rezolvare, soluţionare, limpezire. 2. îngăduinţă, aprobare, încuviinţare, permisiune, voie. 3. iertare, absolvire

dezlipi vb. v. detaşa

dezlânat, -ă adj. 1. scămoşat, destrămat. 2. (fig.) prolix, confuz, nebulos

dezmăţ n. 1. destrăbălare, des- frânare, desfrâu, decadenţă, perdiţie, corupţie, depravare, imoralitate, per­versitate. 2. anarhie, dezordine, debandadă, haos, neorânduială dezmembra vb. v. desface

dezmetici vb. v. trezi

dezmierda vb. v. alinta

dezmierdare f. 1. alintare, mân­gâiere. 2. răsfăţ, desfătare

dezminţi vb. v. nega

dezmorţit, -ă adj. dezgheţat, trezit, reînviat

deznădăjduit, -ă adj. desperat, descurajat, dezolat, exasperat

deznoda vb. v. Desface

deznodământ n. sfârşit, încheiere, final

dezobişnuit vb. v. dezvăţa

dezola vb. v. întrista

dezolant, -ă adj. v. deprimat

dezolare f. 1. mâhnire, tristeţe, jale, întristare, descurajare. 2. singurătate, pustietate, pustiu

dezonoare f. v. necinste

dezonora vb. v. degrada

dezordine f. 1. neorânduială, haos, babilonie, debandadă, zăpăceală, harababură, indisciplină. 2. revoltă, răscoală, tuburare, răzmeriţă, răz­vrătire

dezorienta vb. v. Deruta

dezorientare f. nesiguranţă, de­rută, şovăială, descumpănire, de- concertare, perplexitate

dezrădăcina vb. v. stârpi

dezrobi vb. v. elibera

dezumfla vb. a deziluziona, a de­cepţiona, a dezamăgi

dezvălui vb. 1. a descoperi, a dez­veli, a da la iveală, a arăta, a revela, a pune în lumină, a elucida, a destăinui, a divulga, a mărturisi. 2. a demasca, a divulga, a deconspira, a trăda

dezvăţa vb. v. debarasa

dezveli vb. v. descoperi

dezvinovăţi vb. a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza

dezvolta vb. 1. a amplifica, a mări, a extinde, a da amploare. 2. a creşte, a evolua, a progresa, a avansa, a înainta, a propăşi. 3. a degaja, a emana, a produce, a emite, a radia

dezvoltare f. 1. creştere, amplifi­care, mărire, extindere, lărgire. 2 evoluţie, progres, desfăşurare. 3. emanare, producere, radiere

dezvoltat, -ă adj. 1. crescut, mărişor, răsărit. 2. avansat, evoluat, civilizat, înaintat. 3. amănunţit, de­taliat, temeinic

diabolic, -ă adj. 1. drăcesc, diavolesc, satanic, infernal. 2. funest, oribil, primejdios, rău, crud, sadic, viclean

diac m. 1. dascăl, psalt, cântăreţ, cantor. 2. grămătic, uricar, logofăţei, copist

diacronic, -ă adj. cronologic, evo­lutiv, istoric

diafan, -ă adj. străveziu, transparent, subţire, fin, delicat, aerian, eterat

diagnostic n. v. diagnoză

diagnoză f. rezultat (medical), diagnostic, indicaţie, precizare

diagonal, -ă adj oblic, înclinat, curmeziş, cruciş

diagramă f. grafic

dialect n. vorbire, grai

dialog n. v. conversaţie

dialoga vb. v. discuta

diaree f. v. indigestie

diastază f. amilază, enzimă, fer­ment

diatribă f. v. pamflet

diavol m. v. drac

dibaci, -ce adj. v. iscusit

dibăcie f. iscusinţă, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate

dibui vb. 1. a bâjbâi, a pipăi, a or­becăi, a tatona. 2. a afla, a găsi, a sesiza, a intui

dichis n. v. găteală

dichisi vb. v. găti

dicta vb. (fig.) a impune, a ordona, a obliga, a prescrie, a porunci, a determina

dictatorial, -ă adj. despotic, sama­volnic, tiranic, satrapie

dicton n. maximă, zicătoare, afo­rism, adagiu, cugetare, apoftegmă

dicţiune f. rostire, pronunţare, ar­ticulare, intonaţie

didactic, -ă adj. şcolar, şcolăresc

didahie f. predică, cazanie, omilie, ovaţie

dieceză f. v. episcopie

dietă f. I. regim (alimentar), cumpăt, post. II. adunare (legislativă), parlament

difamant, -ă adj. v. Defăimător

diferend n. v. neînţelegere

diferenţă f. 1. deosebire, ne­potrivire, discriminare. 2. rămăşiţă, rest

diferit, -ă adj. v. deosebit

dificil,-ă adj. 1. greu, anevoios, complicat. 2. mofturos, capricios, susceptibil, nemulţumit. 3. exigent, pretenţios, dur

dificultate f. 1. greutate, ane- voinţă, inconvenient, neajuns. 2. piedică, obstacol, rezistenţă, im­pediment difojm, -ă adj. v. urât

difuz, -ă adj. v. împrăştiat

difuza vb. v. răspândi

dig n. baraj, stăvilar, zăgaz

digera vb. a mistui, a măcina, a asimila

digresiune f. divagare, parafraze, adaos, paranteză

dihanie f. 1. fiară, jivină, bestie, lighioană, sălbăticiune. 2. namilă, monstru

dihonie f. v. neînţelegere

dijmă f. v. impozit

dijmui vb. 1. a taxa, a pune bir, a impozita. 2. a sustrage, a şterpeli, a fura

dilata vb. v. mări

dilemă f. alternativă, încurcătură diletant, -ă adj. amator, improvizat, superficial

diligent, -ă adj. v. silitor

diligenţă f. 1. poştalion. 2. sâr- guinţă, osterîeală, hărnicie, zel

diluat, -ă adj. 1. subţiat, lungit, micşorat, slăbit. 2. (fig.) dezlânat, prolix, confuz, încurcat

dimensiune f. mărime, întindere, calibru, gabarit, volum

dimie f. postav, pănură, stofă, ţesătură

diminua vb. a micşora, a reduce, a împuţina, a slăbi

dimpotrivă adv. contrar, opus diferit, antitetic

dimpreună adv. laolaltă, împreună, solidar

din prep. 1. de la, dinspre, dintru, dintre. 2. de, cu v

dinadins adv. anume, intenţionat, înadins, voluntar dinafară adv. exterior dinainte adv. 1. înainte, în faţă. 2. preliminar, introductiv

dinaintea prep în faţă, înaintea, înainte de

dinamic, -ă adj. energic, activ, forte, impulsiv, dezlănţuit, impetuos

dimanică f. mişcare, forţă, dezvol­tare, energie, creştere, evoluţie

dinamism n. putere, forţă, energie, vigoare, vitalitate

dinamiza vb. v. stimula

dinapoi adv. v. înapoi

dinapoia prep. îndărătul, înapoia, în spatele, în partea din urmă, după

dinăuntru adv. (în) interior, intern

dincoace adv. aici, în partea aceasta

dincolo adv. în cealaltă parte, în partea opusă, dimpotrivă

dincotro adv. din care direcţie? din ce parte? de unde?

dindărăt adv. dinapoi, din urmă, din spate, posterior

dindărătul prep. v. dinapoia

dineu n. cină

dinspre prep. de la, din

dintâi num. – v. întâi

dinte m. 1. colţ, vârf. 2. zimţ. 3. măsea

dintotdeauna adv. totdeauna, mereu, neîntrerupt

dintre prep. printre, între, din

dintru prep. din

dinţat, -ă adj. crestat, zimţat, cu dinţi

dionisiac, -ă adj. bahic, desfătător dioramă f. v. panoramă

diplomat,-ă adj. dibaci, abil, iscusit, calculat

diplomă f. 1. certificat, atestat, patalama. 2. document, zapis, uric, hristov. 3. distincţie, premiu

direct,-ă 1 .(adj.) drept, neocolit, fără ocol. 2. (adv) de-a dreptul, drept, franc, fără înconjur, făţiş, nemijlocit

directivă f. v. indicaţie

direcţie f. 1. sens, orientare, curs, perspectivă 2. conducere, şefie

dirigui vb. v. dirija

dirija vb. a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a ghida, a povăţui

disc n. 1. placă. 2. talger, taler

discerne vb. v. deosebi

disciplinat,-ă adj. v. Ordonat

disciplină f. 1. ordine, rânduială, regulă. 2. supunere, ascultare, con­formare. 3. domeniu, ramură, sector. 4. materie, ştiinţă, obiect

discipol m. 1. elev, ucenic, în­văţăcel, novice. 2. continuator, adept, urmaş

discontinuitate f. intermitenţă, ine­galitate, întrerupere

discordant, -ă adj. nepotrivit, dis­tonant, nearmonios

discordie f. v. neînţelegere discredita vb. v. compromite discrepanţă f. v. nepotrivire

discret,-ă adj. 1. rezervat, reţinut. 2. şters, estompat, nereliefat

discriminare f. deosebire, diferenţă, distincţie

disculpa vb. v. dezvinovăţi

discurs n. cuvântare, alocuţiune, expunere, conferinţă, logos

discursiv, -ă v. împrăştiat

discuta vb. 1. a convorbi, a con­versa, a sta de vorbă, a dialoga. 2. a dezbate, a analiza, a delibera

discutabil,-ă adj. 1. controversat, îndoielnic, nesigur, aproximativ. 2. contestabil, incert, litigios

discuţie f. 1. convorbire, conver­saţie, dezbatere, dialog. 2. contro­versă, dispută, altercaţie, litigiu, sfadă, ceartă

diseca vb. 1. a tăia, a spinteca. 2. a analiza, a cerceta, a pătrunde

diseminare f. împrăştiere, difu­ziune, dispersare, răspândire

disensiune f. v. Neînţelegere

disidenţă f. v. opoziţie

disimetrie f. asimetrie, dezechili­brare, inegalitate

disimula vb. v. a ascunde

disimulat, -ă adj. camuflat, tăinuit, mascat, deghizat, travestit, ascuns, fals, ipocrit

disipare f. v. împrăştiere

disjunctiv, -ă adj. v. Alternativ

disloca vb. v. deplasa

disocia vb. v. despărţi

disonanţă f. v. nepotrivire

disparat, -ă adj. v. răzleţ

dispariţie f. pieire, stingere, moarte

dispărea vb. v. pieri

dispensa vb. 1. a renunţa, a se lipsi de. 2. a scuti, a uşura

dispensar n. policlinică

dispensă m. scutire, permisie

dispersa vb. v. împrăştia

displăcea vb. a-i repugna, a-i fi neplăcut, a nu fi pe plac

dispnee f. sufocare, înecăciune

disponibil, -ă adj. v. Liber

disponibilitate f. adaptabilitate, concordanţă, consimţământ, aplicaţie

dispozitiv rt. mecanism

dispoziţie f. 1. hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicaţie. 2. al­cătuire, construcţie, constituţie. 3. toane, chef, gust, aplicaţie, poftă

dispreţ n. desconsiderare, nesoco­tire, subapreciere

dispune vb. 1. a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie. 2. a poseda, a avea. 3. a birui, a bate, a învinge. 4. a aranja, a clasa, a orân- dui, a aşeza, a potrivi

dispunere f. v. aranjament

dispus, -ă adj. 1. vesel, satisfăcut, mulţumit 2. (fig.) ameţit, beat, afumat

disputa vb. 1. a se confrunta, a se contrazice, a se certa, a contesta. 2. a avea loc, a se desfăşura, a se juca

disputat, -ă adj. aprig, dârz, aprins, înverşunat

dispută f. 1. controversă, ceartă, disensiune, dezacord, diferend. 2. competiţie, întrecere, partidă

distant, -ă adj. 1. rezervat, neso­ciabil, necomunicativ, rece. 2. depăr­tat, distanţat

distanţa vb. a se depărta, a se detaşa, a întrece

distanţă f. 1. depărtare, interval, spaţiu, întindere. 2. diferenţă, deose­bire, nepotrivire

distinct, -ă adj. deosebit

distinctiv, -ă adj. v. Caracteristic

distincţie f. 1. deosebire, discrimi­nare, diferenţă. 2. fineţe, eleganţă, rafinament. 3. premiu, recompensă, decoraţie, semn onorific

distinge vb. v. deosebi

distins, -ă adj. deosebit, ales, re­marcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros

distonant, -ă adj. v. nepotrivit

distra vb. v. înveseli

distractiv, -ă adj. v. vesel

distracţie f. 1. amuzament, diver­tisment, petrecere, veselie. 2. ne­atenţie, absorbire, absenţă

distrat, -ă adj. neatent, absent, absorbit, pierdut, împrăştiat, căscat

distribui vb. 1. a împărţi, a repar­tiza, a destina, a da, a eşalona. 2. a aranja, a aşeza, a clasa, a dispune, a orândui, a ordona

distribuţie /: 1. împărţire, re­partizare, distribuire. 2. alcătuire, aşezare, aranjament, dispunere, structură, ansamblu, grupare

district n. ţinut, comitat, sector, cartier

distructiv, -ă adj. v. Nimicitor

distrugător,-oare adj. nimicitor, devastator, dezastruos, pustiitor, ruinător

distruge vb. v. nimici

distrus, -ă adj. 1. nimicit, ruinat, dărâmat, desfiinţat, spulberat, năruit. 2. (fig.) epuizat, doborât, zdrobit, terminat

ditai adj. mare, coşcogea, ditamai ditamai adj. v. ditai

ditirambic, -ă adj. 1. elogios, entuziast, superlativ. 2. retoric, umflat, emfatic

diurn, -ă adj. v. zilnic

divaga vb. a se abate, a se depăr­ta, a devia, a vorbi aiurea, a bate câmpii

divagaţie f. digresiune, excurs, ocol, deviere, divagare

divan n. 1. canapea, sofa, dormeză. 2. (înv.) sfat, adunare, consiliu. 3. judecată, proces

divă f. vedetă, star, stea

divergent, -ă adj. diferit, deosebit, contrar, contradictoriu

divergenţă f. v. Neînţelegere

divers, -ă adj. v. Deosebit

diversificare f. variaţie, ramificare

diversitate f. felurime, pluralitate, variaţie

diversiune f. v. Abatere

divertisment n. v. Distracţie

divide vb. v. diviza

divin,-ă adj. 1. dumnezeiesc, sfânt, ceresc, celest. 2. bisericesc, religios. 3. (fig.) minunat, încântător, admirabil

divinitate f. 1. Dumnezeu, zeu. 2. pronie, providenţă, dumnezeire

diviniza vb. v. adora

diviza vb. 1. a împărţi, a divide, a fracţiona, a distribui, a eşalona, a repartiza, a fisiona. 2. a scinda, a fragmenta, a despărţi, a dezbina, a separa, a tăia, a segmenta

divizie /: 1. mare unitate militară. 2. comandament. 3. categorie sportivă

diviziune f. v. împărţire

divorţ n. despărţire, desfacere, separare

divulga vb. a da în vileag, a da pe faţă, a destăinui, a dezvălui, a mărturisi

disgraţiat, -ă desconsiderat, dispreţuit, subestimat, subapreciat

disgraţie f. desconsiderare, repu­diere, neglijare

disgraţios, -oasă adj. v. neplăcut

dizolva vb. 1. a topi, a dezagrega. 2. a desfiinţa, a anula

doamnă f. 1. cucoană, soţie. 2. stăpână

doar adv. 1. abia, numai. 2. exclu­siv, singur. 3. poate, probabil

dobitot. m. 1. vită, lighioană, ani­mal. 2. om prost, tâmpit

dobitocie f. prostie

dobândă f. 1. procent, camătă. 2. câştig, folos, profit, beneficiu

dobândi vb. a primi, a câştiga, a obţine, a procura, a găsi, a face rost

doborî vb. 1. a prăvăli, a răsturna, a trânti, a prăbuşi, a dărâma. 2. a răpune, a distruge, a înfrânge, a nimici, a desfiinţa, a stârpi. 3. a birui, a copleşi, a lichida, a învinge

doc n. 1. ţesătură (groasă). 2. magazie, antrepozit, siloz. 3. bazin (port). 4. feribot, pod plutitor

docar n. trăsură (mică), căruţă

docil, -ă adj. supus, ascultător, obsedient

doct, -ă adj. erudit, învăţat, infor­mat, ştiutor, savant

doctor m. medic

doctoral, -ă adj. academic, erudit, savant, grav, pedant, solemn

doctorie f. medicament, leac, remediu, elixir

doctrină f. teorie, învăţătură, sistem (conceptual), teze

document n. act, înscris, text, mărturie (scrisă)

documentare f. 1. informare, cer­cetare. 2. probă, dovadă, argumen­tare

documentat, -ă adj. 1. cunoscător, informat, pregătit. 2. motivat, înte­meiat, argumentat, temeinic

dogar m. butnar

dogit,-ă adj. răguşit, neclar

dogmă f. principiu, învăţătură, teză (indiscutabilă), habotnicie

dogmatic,-ă adj. rigid, habotnic, conformist, ilogic

dogoare f. arşiţă, dogoreală, căl­dură excesivă

dohot n. gudron

dogorâtor,-oare adj. fierbinte, arzător, ardent

doică f. dădacă

doini vb. a cânta, a hori

dojană f. v. mustrare

dojeni vb. a mustra, a certa, a muştrului, a dăscăli

doldora adj. tixit, îndesat, plin, încărcat, burduşit

doleanţă f. v. dorinţă

doliu n. jale, jelanie, deplângere

dolofan, -ă’ adj. durduliu, rotofei, grăsuţ, grăsan, plin

dom n. catedrală, basilică

domeniu n. 1. latifundiu, moşie, proprietate. 2. sferă, ramură, sector, tărâm, câmp, cerc

domestic, -ă adj. casnic, familial, gospodăresc

domestici vb. v. îmblânzi

domicilia vb. v. locui

domiciliu n. locuinţă, casă, cămin

domina vb. 1. a stăpâni, a controla, a fi stăpân. 2. a dispune, a prevala, a predomina, a se impune

dominant, -ă adj. 1. preponderent, precumpănitor, relevant. 2. specific, caracteristic, definitoriu, particular

domn m. 1. stăpân, posesor, jupân. 2. domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh. 3. om bogat, aristocrat, boier, nobil. 4. Dumnezeu, Isus Hristos, Autoputernicul, Providenţa, Ziditorul. 5. (înv.) orăşan, târgoveţ. 6. bărbat, soţ

domni vb. v. stăpâni

domnie f. 1. stăpânire, cârmuire, guvernare, dominaţie, putere. 2. scaun, coroană, sceptru

domnitor m. v. domn

domniţă f. v. prinţesă

domol,-oală adj. 1. potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniştit, blând, blajin. 2. paşnic, aşezat, tem­perat, moale, dulce, moderat, slab

domoli vb. 1. a linişti, a potoli, a modera, a tempera, a calma, a îm­blânzi, a astâmpăra. 2. a înfrâna, a struni, a stăvili. 3. a se atenua, a diminua, a se reduce, a micşora, a rări, a descreşte, a slăbi, a se muia

dona vb. v. da

donaţie /: v. dar

dondăni v. bombăni

doniţă f. cofă, şiştar, găleată donjon n. turn

donjuan m. v. crai

dop n. stupuş

dor n. 1. dorinţă, aspiraţie, năzuinţă, tendinţă, pornire, jind, jin­duire. 2. alean, jale, nostalgie, melan­colie, apăsare

dori vb. 1. a râvni, a aspira, a năzui, a viza, a pofti, a jindui, a tinde. 2. a cere, a voi, a plăcea. 3. a ura

dorinţă f. 1. poftă, râvnă, doleanţă, năzuinţă, deziderat, aspiraţie. 2. iubire, imbold, pasiune. 3. vrere, exi­genţă, postulat, cerere

dormeză f. v. divan

dormi vb. a-şi face somnul, a aţipi

dormita vb. a moţăi, a picoti, a aţipi

dornic, -ă adj. doritor, amator, iubitor, râvnitor, avid, setos, lacom, ahtiat

dorobanţ m. ostaş, soldat, in­fanterist, curcan, taraban

dos n. spate, şezut, fund

dosi vb. v. ascunde

dosire f. ascundere, tăinuire, şterpelire, sustragere, pitire

dosnic, -ă adj. retras, dosit, lăturalnic, ferit, izolat

dospeală f. aluat, plămadă, covă- seală, plămădeală, fermentare

dospi vb. 1. a creşte, a fermenta, a se umfla. 2. (fig.) a mocni, a coace

dota vb. v. înzestra

dotat, -ă adj. capabil, destoinic, în­zestrat, vrednic, competent, valoros, priceput

dovadă f. v. mărturisire

dovedi vb. 1. a demonstra, a adeveri, a proba, a atesta, a mărturisi, a arăta, a vădi, a denota, a ilustra. 2. a învinge, a birui, a răpune, a întrece. 3. a termina, a isprăvi, a mântui, a prididi, a răzbi

dovedit, -ă adeverit, demon­strat, confirmat, probat, atestat

dovleac m. bostan

doza vb. v. potrivi

dozaj n. v. potrivire

doxă f. v. minte

drac m. diavol, demon, satana, ucigă-l toaca, aghiuţă, necuratul

draconic, -ă adj. aspru, sever, nemilos, dur, tiranic, drastic

drag, -ă adj. v. iubit

dragoman m. v. interpret

dragon m. v. balaiir

dragoste f. Iubire, afecţiune, ataşament, simpatie, pasiune

drajeu n. 1. zaharicală, cofeturi, pralină. 2. pilulă

dram n. fărâmă, crâmpei, pic, strop

dramatic, -ă adj. (fig.) zguduitor, impresionant, mişcător, emoţionant

dramatism n. tensiune, încordare, zbucium, confruntare

dramă f. v. nenorocire

draniţă f. şindrilă, şiţă

drapa vb. v. acoper i

drapel n. steag, flamuri, stindard draperie f. v. perdea

drastic, -ă adj. v. aspru

drăcesc, -ească adj. diavolesc, diabolic, infernal, oribil

drăcie f. 1. minunăţie, ciudăţenie, bazaconie, drăcărie. 2. ştrengărie, poznă, blestemăţie, năzbâtie, drăco­venie. 3. (fig.) farmec, vrăjitorie

drăcos, -oasă adj. v. neastâmpărat

drăcovenie f. v. drăcie

drăcui vb. v. înjura

drăgălaş, -ă adj. v. drăguţ .

drăgaică f. 1. sânziene. 2. iarma­roc, bâlci

drăgăstos, -oasă adj. v. afectuos

drăgosti vb. v. alinta

drăguţ, -ă adj. 1. drăgălaş, fru­muşel, graţios, atrăgător, gingaş, plăcut, agreabil, estetic, amuzant. 2. gentil, amabil, curtenitor, prevenitor, serviabil

drăguţ m. v. iubit

drămui vb. v. măsura

drămuire f. 1. cântărire, cum­pănire, chibzuire. 2. zgârcenie, egoism

dregător m. demnitar, conducător, şef

dregătorie f. 1. şefie, demnitate, autoritate. 2. judecătorie. 3. rang, funcţie, treaptă

drege vb. 1. a repara, a îndrepta, a depana, a îmbunătăţi, a reface. 2. a întrema, a înviora, a restabili, a întări, a înzdrăveni

drena vb. v. seca

drept adv. v. direct

drept n. 1. indemnizaţie, retribuţie. 2. competenţă, cădere, calitate, autoritate

drept, dreaptă adj. 1. direct, rectiliniu, orizontal. 2. vertical, în picioare, neînclinat. 3. corect, just, integru, cumsecade, moral, cinstit, franc, curat, deschis. 4. exact, adevărat, nesmintit. 5. autentic, veri­tabil

dreptate f. echitate, corectitudine, cinste, omenie, adevăr, justeţe, obiectivitate, nepărtinire, integritate

dres n. 1. suliman, fard, cosmetică. 2. mirodenii, condimente

dres, dreasă adj. 1. reparat, refăcut, depanat. 2. condimentat, aromat

dresa vb. a deprinde, a învăţa, a forma

dresor m. îmblânzitor

dric n. 1. car mortuar. 2. miez, centru, mijfoc, toi

dricar m. cioclu

dril n. doc, pânză

drişcă f. făţuitoare, netezitor

drişcui vb. a netezi, a făţui

droaie f. mulţime, ceată, grup, grămadă, gloată, duium, liotă

drob m. 1. grunz, bolovan, bulgăre. 2. măruntaie (de miel)

drog n. stupefiant

drojdie f. 1. maia, plămadă, levură. 2. rămăşiţă, rest, reminiscenţă. 3. rachiu, ţuică, alcool. 4. (depr.) nleavă, lepădătură, gunoi

dropică f. hidropizie

droşcă f. birjă, trăsură

drug m. bară, rangă

drugă f. 1. fus. 2. ştiulete, cocian

drum n. 1. cale, drumeag, cărare, potecă. 2. stradă, şosea, alee. 3. rută, parcurs, itinerar, traseu. 4, (depr.) deplasare, călătorie, voiaj

drumeţ m. călător, voiajor

drumeţie f. turism, călătorie, excursie

dubă f. 1. camionetă, microbuz. 2. puşcărie, arest, temniţă, închisoare

dubi vb. 1. a tăbăci, a argăsi. 2. a se muia, a se topi

dubios, -oasă adj. suspect, în­doielnic, nesigur, incert, echivoc, necurat

dubiu n. v. îndoială

dubla vb. 1. a îndoi, a duplica, a dedubla. 2. a căptuşi

dublă f. baniţă

dublură f. căptuşeală

ducă f. plecare, pornire

duce vb. a purta, a căra, a transporta. 2. a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida. 3. a merge, a se mişca, a se deplasa, a trece, a pleca, a colinda, a cutreiera. 4. a trăi, a petrece, a vieţui. 5. a îndura, a suporta, a suferi’, a răbda 6. a amăgi, a ademeni, a înşela, a minţi, a păcăli, a prosti, a momi

dudău n. 1. cucută. 2. buruiene, bălării

dudui vb. 1. a bubui, a se cutre­mura, a se zgudui, a clătina. 2. a arde, a vui ,

duduie f. domnişoară, domniţă, duducă

duel n. 1. luptă, confruntare. 2. (fig.) altercaţie, ceartă, controversă

duet n. duo

dugheană f. băcănie, prăvălie

duh n. 1. arătare, fantomă, nălucă, strigoi, stafie. 2. suflet, spirit. 3. inteli­genţă, minte, capacitate, intelect, înţelepciune. 4. haz, umor, ironie, sare şi piper

duhoare f. miasmă, miros (greu), aer stricat, aer închis, putoare

duhovnic n. confesor, preot, spiri­tual

duhovnicesc,-ească adj. 1. su­fletesc, spiritual. 2. preoţesc, religios, bisericesc

duios,-oasă adj. 1. emoţionant, impresionant, înduioşător, mişcător, patetic, tulburător. 2. sentimental, iubitor, tandru, mângâietor, afectuos,

blând, dulce. 3. îndurerat, jalnic, trist, melancolic, dureros

duium n. v. droaie

dulamă f. suman, cojoc, şubă

dulap m. 1. scândură, blană. 2. scrânciob, leagăn. 3. garderob, şifonier

dulău m. câine

dulce adj. 1. (fig.) plăcut, agreabil, gingaş, drăgălaş, frumos, drăguţ, simpatic. 2. odihnitor, calm, liniştitor, mângâietor, blând, duios. 3. moderat, temperat, stins, suav

dulceag, -ă adj. 1. îndulcit, fad, searbăd. 2. mieros, fals, prefăcut

dulceaţă f. 1. bucurie, încântare, fericire. 2. blândeţe, bunătate, duioşie, bunăvoinţă. 3. plăcere, voluptate, desfătare

dulgher m. tâmplar

dulie f. fasung

dumbravă f. crâng

dumeri vb. v. lămuri

dumica vb. v.fărâmiţa

dumitriţă f. tufănică

dumnealui pron. dânsul, el

dumneata pron. dumneavostră, mata

dumnezeiesc, -iască adj. minunat, superb, splendid, divin, ceresc, zeiesc

dumnezeire f. divinitate, pronie, Dumnezeu, providenţă, Domnul, cerul

dună f. coamă, dâmb, movilă, colnic

dunărean, -ă adj. danubian

dungat, -ă adj. vărgat, bălţat, ze- brat, reiat

dungă f. 1. linie, cută, încreţitură, muchie. 2. margine, latură. 3. coastă, fâşie, dâră

duo n. v. duet

după prep. 1. îndărătul, în dosul, înapoia. 2. dincolo de, mai departe de. 3. în urma, pe urma. 4. potrivit cu, în conformitate cu, la fel cu, ţinând seama de, având în vedere, în râport cu, pe măsura, în proporţie cu

duplica vb. v. dubla

duplicat n. copie

duplicitate f. v. făţărnicie

dur, -ă adj. v. aspru

dura vb. 1. a persista, a rezista, a dăinui, a continua, a se menţine. 2. a făuri, a construi, a face, a clădi, a zidi, a edifica

durabil, -ă adj. trainic, viabil, rezistent, solid

durată f. perioadă, răstimp, timp

durduliu, -e adj. v. dolofan

durea vb. a resimţi, a suferi, a fi mâhnit, a se întrista, a se chinui

durere f. suferinţă, întristare, mâh­nire, chin, amărăciune, jale, amar, obidă

dureros,-ă adj. 1. întristător, nenorocit, jalnic, chinuitor, amarnic. 2. trist, melancolic, duios

durifica vb. a se întări

duritate f. 1. rezistenţă, tărie, soliditate. 2. asprime, răutate, brutali­tate, neomenie

duruitoare f. cascadă

dus, -ă adj. 1. (fig.) absent, îngân­durat, preocupat, absorbit, pierdut. 2. păcălit, ademenit, amăgit, prostit, trişat

duşcă f. înghiţitură, sorbitură

duşman m. vrăjmaş, inamic, ad­versar, potrivnic

duşmăni vb. v. urî

duşmănie f. ură, vrăjmăşie, ostili­tate, adversitate

duşmănos, -oasă adj. potrivnic, inamic, ostil, vrăjmaş

duşumea f. pardoseală, podea

duză f. 1. ajutaj. 2. filieră