Infinitiv |
Prezent |
a hărțui |
Perfect |
a fi hărțuit |
|
Indicativ |
Prezent |
eu hărțuiesc tu hărțuiești el/ea hărțuiește noi hărțuim voi hărțuiți ei/ele hărțuiesc |
Imperfect |
eu hărțuiam tu hărțuiai el/ea hărțuia noi hărțuiam voi hărțuiați ei/ele hărțuiau |
|
Perfect simplu |
eu hărțuii tu hărțuiși el/ea hărțui noi hărțuirăm voi hărțuirăți ei/ele hărțuiră |
|
Perfect compus |
eu am hărțuit tu ai hărțuit el/ea a hărțuit noi am hărțuit voi ați hărțuit ei/ele au hărțuit |
|
Mai mult ca perfect |
eu hărțuisem tu hărțuiseși el/ea hărțuise noi hărțuiserăm voi hărțuiserăți ei/ele hărțuiseră |
|
Viitor |
eu voi hărțui tu vei hărțui el/ea va hărțui noi vom hărțui voi veți hărțui ei/ele vor hărțui |
|
Viitor anterior |
eu voi fi hărțuit tu vei fi hărțuit el/ea va fi hărțuit noi vom fi hărțuit voi veți fi hărțuit ei/ele vor fi hărțuit |
|
Conjunctiv |
Prezent |
eu să hărțuiesc tu să hărțuiești el/ea să hărțuiască noi să hărțuim voi să hărțuiți ei/ele să hărțuiască |
Perfect |
eu să fi hărțuit tu să fi hărțuit el/ea să fi hărțuit noi să fi hărțuit voi să fi hărțuit ei/ele să fi hărțuit |
|
Condiţional |
Prezent |
eu aș hărțui tu ai hărțui el/ea ar hărțui noi am hărțui voi ați hărțui ei/ele ar hărțui |
Perfect |
eu aș fi hărțuit tu ai fi hărțuit el/ea ar fi hărțuit noi am fi hărțuit voi ați fi hărțuit ei/ele ar fi hărțuit |
Conjugarea verbului a hărțui
Comments are closed.