Infinitiv |
Prezent |
a binedispune |
Perfect |
a fi binedispus |
|
Indicativ |
Prezent |
eu binedispun tu binedispui el/ea binedispune noi binedispunem voi binedispuneți ei/ele binedispun |
Imperfect |
eu binedispuneam tu binedispuneai el/ea binedispunea noi binedispuneam voi binedispuneați ei/ele binedispuneau |
|
Perfect simplu |
eu binedispusei tu binedispuseși el/ea binedispuse noi binedispuserăm voi binedispuserăți ei/ele binedispuseră |
|
Perfect compus |
eu am binedispus tu ai binedispus el/ea a binedispus noi am binedispus voi ați binedispus ei/ele au binedispus |
|
Mai mult ca perfect |
eu binedispusesem tu binedispuseseși el/ea binedispusese noi binedispuseserăm voi binedispuseserăți ei/ele binedispuseseră |
|
Viitor |
eu voi binedispune tu vei binedispune el/ea va binedispune noi vom binedispune voi veți binedispune ei/ele vor binedispune |
|
Viitor anterior |
eu voi fi binedispus tu vei fi binedispus el/ea va fi binedispus noi vom fi binedispus voi veți fi binedispus ei/ele vor fi binedispus |
|
Conjunctiv |
Prezent |
eu să binedispun tu să binedispui el/ea să binedispună noi să binedispunem voi să binedispuneți ei/ele să binedispună |
Perfect |
eu să fi binedispus tu să fi binedispus el/ea să fi binedispus noi să fi binedispus voi să fi binedispus ei/ele să fi binedispus |
|
Condiţional |
Prezent |
eu aș binedispune tu ai binedispune el/ea ar binedispune noi am binedispune voi ați binedispune ei/ele ar binedispune |
Perfect |
eu aș fi binedispus tu ai fi binedispus el/ea ar fi binedispus noi am fi binedispus voi ați fi binedispus ei/ele ar fi binedispus |
Conjugarea verbului a binedispune
Comments are closed.