a alcătui = vb. cu sensul: a face, a construi, a întocmi.
De reţinut!
- Ind. prez., pers. I sg. şi pers. a IlI-a pl. eu/ei alcătuiesc,nu alcătui/alcătuie,
- Ind prez., pers. a IlI-a sg. el alcătuieşte, nu alcătuie.
- Conj. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. el/ei să alcătuiască, nu alcătuie.