Sinonime cu litera U

U

 

ubicuitate f. omniprezenţă

ucenic, -ă m. f. discipol, elev, în­văţăcel, începător

ucide vb. a omorî, a răpune, a doborî, a asasina, a distruge, a achita

ucigaş m. asasin, criminal, omorâtor

ucigător, -oare adj. distrugător, nimicitor, zdrobitor

ucrainean, -că m. f. rutean

ud, -ă adj. jilav, transpirat, asudat, năduşit

uda vb. 1. a stropi, a umezi, a îm­biba, a mura. 2. a boteza, a scălda

udătură f. 1. jilăveală, stropire, umezeală. 2. băutură, cinste

uimi vb. 1. a stupefia, a minuna, a năuci, a surprinde. 2. a ului, a speria, a buimăci, a zăpăci

uimire f. perplexitate, uluială, stu­pefacţie, uluială

uimitor, -oare adj. uluitor, stu­pefiant, tulburător, surprinzător, stra­niu, extraordinar, minunat, excelent

uita vb. 1. a trece cu vederea, a neglija, a omite, a nu ţine seama. 2. a privi, a vedea, a observa

uitare f. pierdere, cufundare, neant

uitătură f. privire, ochire, căutătură

uituc, -ă adj. distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie

uium n. dijmă, cotă, procent

uite interj, iată!, priveşte!

ulcea f. oliţă, cană, bărdacă

ulei n. untdelemn

uleios, -oasă adj. unsuros, gras

ulicioară f. străduţă, hudiţă, fundătură

uliţă f. stradă (rurală)

uliu m. erete, coroi, şorecar

ulterior, -oară adj. posterior, următor

ultim, -ă adj. final, din urmă, suprem

ultimatum n. somaţie, cerere im­perativă

ultragia vb. a insulta, a jigni, a ofensa

ultraj n. injurie, ofensă, jignire, afront

uitramarin n. albăstreală

uluc n. adăpătoare, jgheab, lăptoc, scoc, jilip

ulucă f. zaplaz, gard, împrejmuire, scândură

ului vb. a năuci, a zăpăci, a uimi, a tulbura, a buimăci

uluială f. buimăceală, uimire, năucire

uluitor, -oare adj. nemaipomenit, extraordinar, impresionant, teribil

uman, -ă adj. 1. omenesc, creştinesc, lumesc. 2. bun, milos, caritabil, blajin

umanist, -ă adj. cultivat, civilizat, spiritualizat, nobil, generos, elevat

umanitar, -ă adj. omenos, ge­neros, iubitor de oameni, binefăcător, nobil –

umanitate f. 1. omenire* lume, neamul omenesc. 2. umanitarism, altruism, generozitate

umbla vb. 1. a merge, a se mişca, a se deplasa, a circula, a trece, a străbate, a cutreiera. 2. a frecventa. 3. a funcţiona

umblat, -ă adj. 1. călătorit, voiajat. 2. circulat, frecventat, folosit

umblet n. mers, mişcare, colindare, alergătură

umbră f. 1. obscuritate, întune­cime. 2. răcoare. 3. (fig.) fantomă, spectru, nălucă, stafie. 4. iluzie, aparenţă

umbri vb. a adumbri, a întuneca

umbrit, -ă adj. umbros, întunecos, la umbră, învăluit, estompat

umbros, -oasă adj. v. umbrit

umed, -ă adj. ud, îmbibat, muiat, jilav, reavăn, apos, umezit

umezeală f. 1. umiditate, jilăveală. 2. igrasie

umezi vb. a uda, a îmbiba, a jilăvi, a stropi

umfla vb. 1. a dilata, a mări, a amplifica, a înfoia, a balona. 2. a se tumefia, a se inflama. 3. a exagera, a hiperboliza, a da proporţii 4. a se îngâmfa, a se fuduli, a fi arogant. 5. a apuca, a înhăţa

umflat,-ă 1. dilatat, mărit, bombat, balonat, înfoiat. 2. gras, rotofei, dolofan, durduliu. 3. inflamat, tumefiat. 4. îngâmfat, arogant, plin de sine. 5. bombastic, emfatic, preţios, afectat

umflătură f. inflamaţie, tumefiere, gâlcă

umiditate f. umezeală, jilăveală

umil, -ă adj. 1. smerit, supus, modest, obsecvios. 2. neînsemnat, simplu, anonim, sărăcăcios, biet

umili vb. 1. a se smeri, a se su­pune, a se pleca. 2. a înjosi, a jigni, a ruşina, a desconsidera

umilinţă f. 1. smerenie, supunere, modestie. 2. înjosire, ofensă, dezonoare

umilire f. 1. ascultare, supunere, ploconire. 2. înjosire, jignire, degra­dare, desconsiderare

umilit,-ă adj. 1. umil, smerit, su­pus. 2. înjosit, desconsiderat, dezo­norat

umilitor, -oare adj. înjositor, jigni­tor, ofensator, degradant

umor n. haz, spirit, glumă, veselie, vervă

umoristic, -ă adj. hazliu, spiritual, amuzant, muşcător

umple vb. 1. a împlini, a completa, a tixi, a întregi, a încărca. 2. a molipsi, a contamina, a capta, a lua

umplutură f. adaos, încărcătură, accesorii, surplus, nimicuri

unanim, -ă adj.’ general, total, în totalitate

unanimitate f. totalitate, generali­tate, ansamblu

unchiaş m. bătrân, moş, moşneag

undă f. 1. val, talaz, şuvoi. 2. adiere, aer

unde adv. 1. încotro?, pe unde?, în ce loc?. 2. când deodată, numai ce…

undeva adv. într-un loc oarecare, încotrova

undui vb. 1. a ondula, a văluri. 2. a şerpui, a râura. 3. a flutura

unduios, -oasă adj. vălurat, ondu­lat, unduitor

unealtă f. 1. instrument, sculă, piesă. 2. mijloc, intermediar, agent

unelti vb. a urzi, a complota, a conspira, a pune la cale, a manevra

uneltire f. intrigă, conspiraţie, complot, subminare, instigare

uneori adv. câteodată, periodic, în răstimpuri, din când în când

ungător n. gresor

unge vb. 1. a gresa, a lubrifia. 2. (fig.) a mitui, a da bacşiş, a cumpăra. 3. a mânji, a murdări. 4. a consacra, a învesti

ungher n. colţ, cotlon, ascunziş

unghi n. 1. colţ, ungher. 2. poziţie, atitudine. 3. viziune, perspectivă

unghie f. gheară

unghiular, -ă adj. 1. din colţ, angular. 2. important, fundamental unguent n. alifie, fjomadă

ungur m. maghiar

unguresc, -ească adj. maghiar, ungar

uni1 adj. unicolor

uni2 vb. 1. a împreuna, a îmbina, a reuni, a lega, a aduna, a cupla, a conexa, a conecta, a ralia. 2. a ar­moniza, a concorda, a se înţelege. 3. a agrega, a aglutina, a fuziona, a (se) alipi. 4. a se căsători

unic, -ă adj. 1. singur, unul, doar unul, solitar. 2. neasemuit, incom­parabil, inegalabil, neîntrecut, nease­mănat, excepţional

unifica vb. v. uni

uniform,-ă adj. 1. omogen, egal, invariabil, nediferenţiat, otova, identic. 2. monoton, şters, banal, inexpresiv, irelevant

uniformitate f. 1. nediferenţiere, invariabilitate, egalizare, regularitate, omogenizare. 2. monotonie, con­stanţă, banalitate

uniformiza vb. a omogeniza, a egaliza, a nivela

unire f. coeziune, reunire, aso­ciere, fuziune, concordanţă, alipire

unilateral, -ă adj. parţial, incom­plet, mărginit, limitat

unitar, -ă adj. omogen, egal, nediferenţiat

unit, -ă adj. 1. sudat, legat, agluti­nat, înfrăţit. 2. greco-catolic, uniat

unitate f. 1. totalitate, întregime, omogenitate, coeziune; (fig.) solidari­tate, fraternitate. 2. întreprindere, instituţie

uniune f. 1. unire, alianţă, fuziune, asociere. 2. ligă, federaţie, confe­deraţie

univers n. lume, cosmos, ma­pamond, macrocosm

universal, -ă adj. 1. mondial, internaţional. 2. comun, obştesc, gereral

unsoare f. 1. grăsime, untură. 2. alifie

unsuros, -oasă adj. gras, cleios, lipicios, năclăios untdelemn n. ulei unul, una pron. cineva, oarecare, careva

ura! interj, trăiască!, vivat!, sănătate!

ura vb. a dori, a pofti, a felicita

uragan n. ciclon, vijelie

urale f. pi. aclamaţii

urare f. 1. adresare, urătură, felici­tare. 2. oraţie, omagiu

ură f. vrăjmăşie, ostilitate, duş­mănie, pornire, aversiune, antipatie, pică, ranchiună, pismă, râcă, detestare

urător m. colindător

urban,-ă adj. 1. orăşenesc, citadin, 2. politicos, civilizat, manierat

urbanistic, -ă adj. edilitar

urbanitate f. politeţe, manieră, amabilitate, civilitate

urbaniza vb. a moderniza, a dez­volta, a reconstrui (ca oraş)

urbe f. oraş, cetate, municipiu

urca vb. 1. a sui, a se ridica, a se înălţa, a escalada. 2. a se extinde, a se mări, a creşte, a spori, a se ma­jora, a se înmulţi

urcător, -oare adj. suitor, agăţător

urcuş n. 1. suiş, ascensiune. 2. înaintare, progres, dezvoltare

urduros, -oasă adj. nespălat, mur­dar, puchinos

ureche f. 1. auriculă; auz. 2, toartă, inel, belciug

urechea vb. a pedepsi, a bate,a trage de urechi

urecheat m. 1. iepure. 2. măgar

urgent, -ă adj. presant, grabnic, neîntârziat, rapid

urgenta vb. a grăbi, a accelera, a zori, a iuţi

urgenţă f. grabă (mare), zor, iuţeală

urgie f. năpastă, catastrofă, dezastru, calamitate, prăpăd

urgisi vb. a năpăstui, a asupri, a persecuta, a oprima

uriaş m. namilă, colos, gigant; (adj.) enorm, colosal, imens, gigantic, titanic

urî vb. 1. a duşmăni, a detesta, a respinge. 2. a se plictisi, a se sătura

urâcios, -oasă adj. nesuferit, an­tipatic, respingător, ursuz

urâciune f. pocitanie, urâţenie, pocitură, monstru

urât1 n. plictiseală, sastiseală, plictis

urât2, -ă adj. 1. diform, slut, pocit, dizgraţios, hâd, nasol, inestetic. 2. respingător, neplăcut, dezagreabil, mizerabil, condamnabil

urâţenie f. pocitanie, urâciune, sluţenie

urâţi vb. a sluţi, a poci, a diforma, a desfigura

urla vb. a ţipa, a striga, a se răsti, a zbiera, a răcni urlătoare f. cascadă urlet n. strigăt, zbierăt, răcnet urloi n. burlan urlui vb. a măcina urma vb. 1. a succeda, a veni după…, a continua. 2. a rezulta, a reieşi, a decurge, a se desfăşura. 3. a frecventa, a studia, a umbla

urmare f. 1. continuare, succe­siune. 2. consecinţă, efect, rezultat, concluzie

urmaş m. descendent, succesor, continuator, coborâtor, progenitură, vlăstar, odraslă, scoborâtor, mlădiţă, viţă

urmă f. 1. întipărire, amprentă, dâră, semn. 2. rest, vestigii, reminis­cenţă

urmări vb. t. a supraveghea, a controla, a spiona, a se ţine de… 2. a obseda, a însoţi. 3. a studia, a examina, a analiza. 4. a aspira, a tinde

urmărire f. 1. supraveghere, con­trol, spionare. 2. goană, fugărire

urni vb. a mişca, a clinti, a depla­sa, a pomi

ursi vb. a meni, a predestina, a soroci, a hărăzi

ursită f. destin, soartă, stea, fatali­tate

ursuz, -ă adj. morocănos, posac, acru, neprietenos, posomorât, taci­turn, închis

urzeală f. 1. structură, ţesătură, alcătuire, conformaţie. 2. complot, intrigă

urzi vb. 1. a pune la cale, a în­tocmi, a făuri. 2. a unelti, a scorni, a conspira; a complota, a submina

usca vb. 1. a se zvânta, a se zbici, a deshidrata. 2. a se ofili, a se veşteji, a se atrofia. 3. a se împietri, a se întări. 4. a sărăci, a se ruina

uscat n. pământul, ţărmul

uscat, -ă adj. 1. zvântat, zbicit, deshidratat. 2. ofilit, veştejit. 3. întărit, împietrit, tare. 4. sec, sterp, secetos, arid. 5. slab, vlăguit

uscăciune f. secetă, ariditate

uscătură f. 1. vreasc. 2. nulitate, om de nimic

uscăţiv, -ă adj. slab, uscat, costeliv

ustensilă f. unealtă, sculă, instru­ment

ustura vb. a arde, a frige, a durea

usturător, -oare – adj. caustic, tăios, incisiv, sarcastic

usturime f. arsură, usturătură

usturoi m. ai

uşă f. poartă, intrare

uşier m. port >aprod

uşor1 adv. 1. lent, lin, domol, încet. 2. lesne, comod, plăcut

uşor2,-oară adj. 1. lejer, suplu, fin, subţire. 2. mic, slab, redus. 3. comod, plăcut, convenabil. 4. simplu, bun, facil. 5. frivol, neserios, uşuratic

uşura vb. 1. a slăbi, a reduce, a micşora, a scădea 2, a înlesni, a facilita, a sprijini. 3, a despovăra, a descărca, a elibera. 4. a alina, a potoli, a redresa

uşuratic, -ă adj. neserios, frivol, superficial, fluşturatic, nestatornic

uşurel adv. domol, agale, încetişor

uşurinţă f. 1. facilitate, înlesnire, simplitate. 2. îndemânare, pricepere, sprinteneală. 3. superficialitate, nepăsare, indiferenţă v

uter n. mitră

util, -ă adj. 1. folositor, potrivit, bun, necesar. 2. judicios, just, adecvat

utila vb. a înzestra, a dota, a prevedea

utilitar, -ă adj. practic, folositor utilitate f. trebuintă, folos, necesi­tate

utiliza vb. a folosi, a întrebuinţa, a aplica, a practica

utilizabil, -ă adj. folosibil, la îndemână, de întrebuinţat

utilizare f. 1. folosire, aplicare, folosinţă. 2. consumare

utopic, -ă adj. iluzoriu, ireal, himeric

utopie f. himeră, iluzie, închipuire, irealitate, fantezie

uvulă f. omuşor

uz n. 1. folosinţă, întrebuinţare. 2. datină, tradiţie, cutumă, uzanţă

uza vb. 1. a folosi, a întrebuinţa, a utiliza, a consuma, a se servi. 2. a toci, a ponosi, a degrada, a deteriora, a rablagi, a roade

uzaj n. v. uzură

uzanţă f. obicei, datină, uz, rînduială, regulă, cutumă

uvertură f. preludiu; (fig.) des­chidere, început, introducere

uzat,-ă adj. 1. deteriorat, degra­dat, tocit, învechit. 2. consumat, epuizat, slăbit, obosit

uzină f. fabrică, întreprindere

uzual, -ă adj. obişnuit, curent, frecvent

uzură f. 1. degradare, eroziune, deteriorare. 2. epuizare, oboseală, slăbire

uzurpa vb. a încălca, a lua, a abuza, a nedreptăţi

Comments are closed.