Sinonime cu litera Ț

Ț

 

ţandăra f. 1. aşchie, surcea, zburătură. 2. ciob, fărâmătură

ţanţoş, -ă adj. încrezut, îngâmfat, arogant, fudul, semeţ

ţară f. stat, patrie, putere, popor

ţarc n. ocol, îngrăditură, coşar

ţarcă f. coţofană

ţarină f. ogor, arătură, glie, pământ, pârloagă

ţarţamuri n. pl. ciucuri, zorzoane, franjuri

ţaţă f. 1. mătuşă, lele. 2. mahala­gioaică, mitocancă

ţăcălie f. cioc, barbişon

ţăcăni vb. 1. a pocni, a lovi, a păcăni. 2. a se sminti, a se ţicni, a-şi pierde minţile

ţăran, -că m. f. sătean, plugar, agricultor

ţărănesc, -ească adj. rural, rustic, sătesc, câmpenesc

ţărână f. 1. pământ, lut. 2. oseminte

ţărcui vb. a împrejmui, a îngrădi, a închide

ţărm n. 1. liman, litoral, mal, margine. 2. coastă, plajă, 3. tărâm, meleag ţărmuri vb. v. mărgini

ţăruş n. pripon, par, stâlp

ţâfnă f. ifos, alintare, arţag, apucături, aroganţă, obrăznicie

ţâfnos, -oasă adj. capricios, arogant, îmbufnat, arţăgos

ţânc m. copil, băieţaş

ţâră f. un pic, puţin, oleacă, un strop

ţârcovnic m. 1. paraclisier. 2. dascăl, psalt, cântăreţ (de biserică)

ţârâi vb. 1. a picura, a cerne, a burniţa. 2. a zbârnâi, a suna

ţâşni vb. a sări, a izbucni, a erupe, a da buzna, a se repezi, a năvăli

ţâţă f. mamelă, sân, piept, uger

ţâţâi vb. a tremura, a palpita

ţâţână f. balama, articulaţie

ţeapă f. ghimpe, aşchie, spin

ţeapăn, -ă adj. 1. tare, neclintit, rigid, dur, nemişcat, încremenit, inert. 2. solid, robust, voinic, viguros, puternic

ţeastă f. craniu

ţeavă f. tub, conductă

ţel n. ţintă, scop, obiectiv, cauză

ţelină f. 1. paragină, pârloagă, păşune, câmp. 2. Legumă

ţepuşă f. aşchie, ghimpe, ţeapă ţesăla vb. a peria, a pieptăna

ţesătură f. 1. pânză, textilă, stofă. 2. urzeală, uneltire, intrigă, combi­naţie, lucrătură

ţese vb. 1. a broda, a împleti, a cârpi. 2. a urzi, a complota

ţesut n. 1. ţesătură. 2. structură, strat

ţicneală f. sminteală, nebunie, manie, aiureală

ţicni vb. v. sminti

ţicnit, -ă adj. smintit, nebun, aiurit, ţăcănit, zăpăcit

ţidulă f. bilet, scrisorică

ţigan, -că m. f. rom, şătrar, corturar ţigăni vb. a se târgui, a se tocmi, a pertracta (gălăgios)

ţigănie f. scandal, gălăgie, larmă, certuri

ţiglă f. olană

ţignal n. signal, fluierătură

ţiitoare f. (pop.) amantă, drăguţă, iubită

ţine vb. 1. a avea, a deţine, a păstra, a reţine. 2. a dura, a se menţine, a dăinui. 3. a trăi, a fiinţa, a se păstra. 4. a suporta, a purta, a susţine. 5. a se lega, a se asocia. 6. a expune, a rosti, a preda

ţintaş m. ochitor, trăgător, trăgaci

ţintă f. 1. ţel, scop, cauză, aspiraţie. 2. obiectiv, potou, semn

ţinti vb. 1. a ochi, a viza, a lua la ţintă. 2. a aţinti, a aspira, a tinde, a urmări, a râvni

ţintirim n. cimitir

ţintui vb. a pironi, a fixa, a prinde, a înfige

ţinut n. teritoriu, regiune, loc, întin­dere

ţinută f. 1. atitudine, poziţie, com­portare. 2. îmbrăcăminte, costum

ţipa vb. 1. a striga, a zbiera, a urla, a vocifera, a se răsti. 2. a bate la ochi, a distona, a nu se potrivi

ţipăt n. strigăt, urlet, răcnet, zbierat, chiot

ţipător, -oare adj. strident, disto­nant, bătător la ochi, intens, violent

ţiţei n. petrol, gaz, păcură

ţiplă f. celofan

ţiui vb. a vâjâi, a şuiera, a vui

ţoală f. haină

ţoapă f. mahalagioaică, bădărancă

ţol n. cergă, lăicer, pătură, scoarţă

ţopăi vb. a dansa, a sălta, a sări ţopârlan m. mojic, bădăran, gro­solan, prost-crescut

ţuguiat, -ă adj. moţat, ascuţit, subţiat

ţuică f. rachiu, vinars, palincă, holercă

ţundră f. zeghe, suman, sarică

ţurloi n. 1. tibia, fluierul piciorului. 2. jgheab

ţurţur n. 1. sloi. 2. franjuri

Comments are closed.