Punctul (.)

Semnul grafic numit punct marchează pauza care se face în vorbire între propoziţii sau fraze.

Punctul se foloseşte în următoarele situaţii:

  1. după propoziţii sau fraze independente ca înţeles:
Săniile porniră iar încet (.) Frigul creştea o dată cu lumina (.) Printre grămezi de nouri, se vedea luna în aburi violeţi (.) (Mihail Sadoveanu)
2. după cuvinte sau grupuri de cuvinte izolate care echivalează cu propoziţii independente şi după care vorbirea nu mai continuă:
-Cine-i acolo? -Eu (.) – Cine eu? -Eu (.) Ivan (.) – Şi ce vrei? -Tabacioc este? – Nu-i (.)    -Votchi este? -Nu-i (.) -Femei sunt? -Ba (.) (Ion Creangă)

 3. înaintea propoziţiilor sau a frazelor introduse prin conjuncţia şi, când aceasta sugerează succesiunea neîntreruptă a unor acţiuni:

  Domniţa i-a dat cuvânt că aşa are să fie (.) Şi a venit şi ziua nunţii. (Gala  Galaction)
 4. după propoziţiile unor fraze fragmentare în raportul de coordonare şi de subordonare:
  Eu mă duc aşa cu nevasta asta (.) Să-i ţin de urât (.)  Să-i arăt unde-i casa comunei (.) Să   aibă şi ea un avocat ş-un martor. (Emil Sadoveanu)
5. după propoziţii sau fraze enunţiative:
  El sări din căruţă, desprinse caii de pe lături şi plecă spre mulţime (.) (Ioan Slavici)

6. după propoziţii enunţiative optative sau după o frază alcătuită din propoziţii dependente de o optativă:

          Foicica macului, jelui-m-aş şi n-am cui (.) (Virgil Teodorescu)

7. după propoziţii dubitative enunţiative:

         Vor fi fost fericiţi în ţara lor (.) ( Mihail Sadoveanu)

8. după propoziţii imperative sau după fraze dependente de imperative, când acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenuează caracterul imperativ:

    Urcaţi în vârfuri de catarg 
    Și puneţi steagul de plecare (.) ( Alexandru Macedonski)
9. după o propoziţie exclamativă  sau după o frază alcătuită dintr-o propoziţie exclamativă urmată de propoziţii subordonate şi în care până la sfârşitul frazei se pierde tonul exclamativ:
                   
 Ce n-aş fi dat să mă lase profesorii în pace, ca să învîrtesc degetele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, după cum lecţia curgea mai repede sau mai pe gândite (.) (Barbu Ştefănescu Delavrancea) 

10. după o propoziţie interogativă indirectă:

      Tata a întrebat însă câte exemplare vom trage (.) (Camil Petrescu)

Nu se pune punct: 

– după titlurile de cărţi, de opere literare sau muzicale

-după formulele de adresare din scrisori, cuvântări; în asemenea formule substantivele fiind în cazul vocativ, după ele se foloseşte virgula

– după simbolurile şi prescurtările în chimie, matematică, fizică (kg, H, l, m)

– după simbolurile punctelor cardinale (N, S, E, V)

– după abrevierile: d-ta, Aprozar, Tarom.

Punctuaţia şi parantezele

– când paranteza este la sfârşitul unei propoziţii sau fraze, se pune punct după paranteză

– când o propoziţie sau frază se află în paranteză, punctul se pune în interiorul parantezei

 

Comments are closed.