Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv însoţeşte întotdeauna un verb și ţine locul obiectului asupra căruia se exercită direct sau indirect acţiunea verbului.

Exemplu: Marius se spală pe mâini.

Pronumele ţine locul substantivului cu funcţie de subiect, Marius, deci are aceeaşi persoană şi acelaşi număr ca şi subiectul, şi arată că acţiunile verbului spăla se exercită asupra autorului acţiunii (asupra subiectului Marius).

Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III-a, cazul acuzativ și dativ. Pentru persoana I și a II-a se folosesc formele pronumelor personale.

Formele pronumelui reflexiv:

Caz

Persoana I

Persoana a II-a

Persoana a III-a

N.

A.

Accentuat

Neaccentuat

(pe) sine, sineși

se, s

G.

D.

Accentuat

Neaccentuat

sie, sieși

își, și, -și

 

Pronumele reflexiv sine este precedat întotdeauna de o prepoziţie: pe sine, despre sine, în sine, pentru sine etc.

Pronumele se leagă prin liniuță de unire când urmează după un verb la gerunziu (amintindu-și) și când este urmat de unele forme ale pronumelui personal la acuzativ (și-l amintește, și-i amintește).

A nu se confunda pronumele reflexiv şi, aşezat înaintea verbului, cu conjuncţia şi. Pronumele reflexiv ţine locul substantivului cu funcţie de subiect şi are un înţeles, pe când conjuncţia şi este un cuvânt de legătură, fără înţeles de sine stătător.

Pronumele reflexiv, neavând forme decât pentru persoana a III-a, la celelalte persoane se folosesc ca reflexive pronumele personale neaccentuate în dativ sau acuzativ, la aceeaşi persoană şi la acelaşi număr ca şi subiectul:

eu aranjez

eu îmi fac

eu mi-aduc

tu te aranjezi

tu îți faci

tu ți-aduci

noi ne aranjăm

noi ne facem

noi ne-aducem

voi aranjați

voi faceți

voi v-aduceţi

Comments are closed.