Pronumele personal

Pronumele

Definiţie. Este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv. Pronumele sunt de mai multe feluri: personal, reflexiv, de întărire, posesiv, demonstrativ, nehotărât, interogativ, relativ, negativ.

Pronumele personal este pronumele care indică diferitele persoane în raport cu vorbitorul: eu (persoana care vorbește), tu (persoana cu care se vorbește), el/ea ( o persoană sau un obiect), noi (persoanele în numele cărora se vorbește), voi (persoanele cărora le este adresată vorbirea), ei/ele (mai multe persoane sau mai multe obiecte).

Pronumele personal are forme accentuate şi neaccentuate. Se declină la toate cele cinci cazuri.

DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Pronumele personal are la nominativ, acuzativ, genitiv, dativ și vocativ următoarele forme:

Singular

Persoana

N.

A.

G.

D.

V.

Acc.

Neacc.

Acc.

Neacc.

I

eu

mine

mă,mă-,-mă,-mă-, m-,-m-

mie

îmi, mi,mi-, -mi, -mi-

II

tu

tine

te,te-,-te,-te-

ție

îți, ți,ți-,-ți,-ți-

tu!

 

III

m.

el

el

îl, l-,-l,-l-

lui

lui

îi, i,i-,-i,-i-

 

f.

ea

ea

o,o-,-o,-o-

ei

ei

îi, i,i-,-i,-i-

 

 

Plural

Persoana

N.

A.

G.

D.

V.

Acc.

Neacc.

 

Acc.

Neacc.

 

I

noi

noi

ne,ne-,-ne,-ne-

nouă

ne,ni,ne-,-ne,-ne-,ni-,-ni-

II

voi

voi

vă,vă-,v-,-v-

vouă

vă,vi,vă-,-vă,v-,-v-,vi-,-vi-

voi!

III

m.

ei

ei

îi, i-,-i,-i-

lor

lor

le, li,le-,-le,-le-li-,-li-

f.

ele

ele

le,le-,-le-le-

lor

lor

le, li,le-,-le,-le-li-,-li-

 

Formele accentuate ale acuzativului el, ea, noi, voi, ei, ele sunt identice cu ale nominativului. Însă ,la acuzativ aceste pronume sunt precedate întotdeauna de o prepoziţie (pe ea, pe voi). Prepoziţia care precedă acuzativul ajută la stabilirea cazului, în analiza pronumelor, prepoziţia trebuie luată împreună cu pronumele:

    Am chemat-o pe ea.

Pronumele la dativ determină întotdeauna un verb şi răspund la întrebarea cui?

    Îi dau cartea lui. (Cui dau cartea? Lui)

Pronumele la genitiv determină un substantiv şi răspund la întrebarea al (a, ai, ale) cui? sau intră în componenţa predicatului care răspunde la întrebarea al (a) cui este?,ai (ale) cui sunt?

    Cartea lui a fost dată. (A cui carte a fost dată? (A lui)

Formele vocativului tu, voi sunt identice cu ale nominativului. Deosebirea dintre nominativ și vocativ constă în rolul vocativului de a exprima o chemare adresată persoanei a II-a, pentru a-i face o comunicare.

 

Alte forme ale pronumelui personal

La persoana a III-a, se mai folosesc şi pronumele personale: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele. Aceste pronume reprezintă pentru mulţi vorbitori o formă mai politicoasă decât pronumele el, ea, ei, ele. Acestea au forme de gen, număr și caz și se declină în felul următor:

 

Caz

Singular

Plural

Masculin

Feminin

Masculin

Feminin

Nominativ-Acuzativ

dânsul

dânsa

dânșii

dânsele

Genitiv-Dativ

dânsului

dânsei

dânșilor

dânselor

 

Pronumele de politeţe
este tot un pronume personal, folosindu-se în vorbirea cu persoanele față de care se exprimă respect. Acestea au forme numai pentru persoana a II-a şi a III-a: dumneata,dumnealui, dumneaei, dumneavoastră, dumnealor, dumneasa, mata, matale (forme poulare).

În
scris, pronumele de politeţe se pot prescurta astfel: d-ta (=dumneata), d-sa (=dumneasa), d-tale (=dumitale), d-lui (=dumnealui), d-voastră, dvs. sau dv. (=dumneavoastră).

Comments are closed.