Expresii şi locuţiuni cu cap

Din cap până-n picioare (loc. adv.) = de sus până jos

Cu noaptea-n cap (loc. adv.) = dis-de-dimineaţă

Pe după cap (loc. adv.) = pe după gât, la ceafă

Până peste cap (loc. adv.) = extrem de…, exagerat de.

Cu capul plecat (loc. adv.) = ruşinat, umilit

Din capul locului (loc. adv.) = înainte de a începe ceva

Cap la (sau în) cap (loc. adv.) = cu părțile extreme alăturate

Bătut în cap (loc. adj.) = tâmpit

Cu cap (loc. adj.) = (în mod) inteligent, deștept

Fără cap (loc. adj.) = (în mod) necugetat

Cu scaun la cap (loc. adj.) = cu judecată dreaptă; cuminte

A se da peste cap (expr.) = a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul

A da ceva peste cap (expr.) = a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit

A-i băga ceva în cap (expr.) = a face pe cineva să priceapă bine un lucru

A i se sui cuiva în cap (expr.)= a fi prea îndrăzneţ cu cineva

A nu mai avea unde să-şi pună capul (expr.) = a ajunge pe drumuri, fără adăpost

A-i da de cap (expr.) = a izbuti

A-l duce capul (expr.) = a pricepe

A băga la cap = a reţine

Cu capul mare (expr.) = ameţit de băutură

A fi vai şi amar de capul cuiva (expr.) = a se afla într-o situaţie dificilă

A scoate capul în lume (expr.) = a apărea în societate

A umbla cu capul între urechi (expr.) = a fi distrat, a nu fi atent

A se apuca pe cap (expr.) = a jura pe viaţă

A fi cap tăiat (expr.) = a semăna leit cu altcineva

A da cuiva la cap = a lovi, a omorî

A cădea pe capul cuiva (expr.) = a sosi pe neaşteptate la cineva

Pe capete (expr.) = care mai de care, în număr foarte mare

A-i deschide capul (expr.)= a face pe cineva să înţeleagă ceva

A apuca lumea-n cap (expr.) = a-şi părăsi familia

A sta şi în cap (expr.) = a face tot posibilul

Nu-i cap de ţară (expr.) = nu-i nimic grav

Comments are closed.