| Infinitiv | Prezent | a înţelege |
| Perfect | a fi înţeles | |
| Indicativ | Prezent | eu înțeleg tu înțelegi el/ea înțelege noi înțelegem voi înțelegeți ei/ele înțeleg |
| Imperfect | eu înțelegeam tu înțelegeai el/ea înțelegea noi înțelegeam voi înțelegeați ei/ele înțelegeau |
|
| Perfect simplu | eu înțelesei
tu înțeleseși el/ea înțelese noi înțeleserăm voi înțeleserăți ei/ele înțeleseră |
|
| Perfect compus | eu am înțeles
tu ai înțeles el/ea a înțeles noi am înțeles voi ați înțeles ei/ele au înțeles |
|
| Mai mult ca perfect | eu înțelesesem tu înțeleseseși el/ea înțelesese noi înțeleseserăm voi înțeleseserăți ei/ele înțeleseseră |
|
| Viitor | eu voi înțelege tu vei înțelege el/ea va înțelege noi vom înțelege voi veți înțelege ei/ele vor înțelege |
|
| Viitor anterior | eu voi fi înțeles tu vei fi înțeles el/ea va fi înțeles noi vom fi înțeles voi veți fi înțeles ei/ele vor fi înțeles |
|
| Conjunctiv | Prezent | eu să înțeleg tu să înțelegi el/ea să înțeleagă noi să înțelegem voi să înțelegeți ei/ele să înțeleagă |
| Perfect | eu să fi înțeles tu să fi înțeles el/ea să fi înțeles noi să fi înțeles voi să fi înțeles ei/ele să fi înțeles |
|
| Condiţional | Prezent | eu aș înțelege tu ai înțelege el/ea ar înțelege noi am înțelege voi ați înțelege ei/ele ar înțelege |
| Perfect | eu aș fi înțeles tu ai fi înțeles el/ea ar fi înțeles noi am fi înțeles voi ați fi înțeles ei/ele ar fi înțeles |
Conjugarea verbului a înțelege
Comments are closed.