Conjugarea verbului a gândi

Infnitiv

Prezent

a gândi

Perfect

a fi gândit

Indicativ

Prezent

eu gândesc

tu gândești

el/ea gândește

noi gândim

voi gândiți

ei/ele gândesc

Imperfect

eu gândeam

tu gândeai

el/ea gândea

noi gândeam

voi gândeați

ei/ele gândeau

Perfect simplu

eu gândii

tu gândiși

el/ea gândi

noi gândirăm

voi gândirăți

ei/ele gândiră

Perfect compus

eu am gândit

tu ai gândit

el/ea a gândit

noi am gândit

voi ați gândit

ei/ele au gândit

Mai mult ca perfect

eu gândisem

tu gândiseși

el/ea gândise

noi gândiserăm

voi gândiserăți

ei/ele gândiseră

Viitor

eu voi gândi

tu vei gândi

el/ea va gândi

noi vom gândi

voi veți gândi

ei/ele vor gândi

Viitor anterior

eu voi fi gândit

tu vei fi gândit

el/ea va fi gândit

noi vom fi gândit

voi veți fi gândit

ei/ele vor fi gândit

Conjunctiv

Prezent

eu să gândesc

tu să gândești

el/ea să gândească

noi să gândim

voi să gândiți

ei/ele să gândească

Perfect

eu să fi gândit

tu să fi gândit

el/ea să fi gândit

noi să fi gândit

voi să fi gândit

ei/ele să fi gândit

Condiţional

Prezent

eu aș gândi

tu ai gândi

el/ea ar gândi

noi am gândi

voi ați gândi

ei/ele ar gândi

Perfect

eu aș fi gândit

tu ai fi gândit

el/ea ar fi gândit

noi am fi gândit

voi ați fi gândit

ei/ele ar fi gândit

Comments are closed.