Articolul

Articolul este partea de vorbire flexibilă care nu are un înţeles de sine stătător şi nu poate avea funcţie sintactică. El însoţeşte substantivul şi celelalte părţi de vorbire care se declină, având rolul de instrument gramatical sau cuvânt ajutător pentru exprimarea cazurilor:

N.-A.    un creion,    o mașină, creionul,    mașina;

G.-D.    unui creion, unei mașini, creionului, mașinii.

Articolele un, o, nişte însoţesc un substantiv (un pom, o minge, nişte oameni) sau orice parte de vorbire folosită cu valoare de substantiv (un frumos, un șapte etc).

Articolele -le, -a însoţesc substantivul, adjectivul, precum şi unele pronume şi numerale: peretele, mama.; înaltul (bloc), înalta (scară); altul, alta, întâiul, întâia, a doua etc.

Când însoţesc un substantiv, articolele un, o, -l, -le, -a au şi rolul de a ajuta substantivul să delimiteze obiectul denumit, într-o masară mai mare sau mai mică, faţă de toate celelalte obiecte de acelaşi fel:

Astfel, în propoziţia “Am mâncat un măr.”, articolul un ajută substantivul să delimiteze obiectul denumit faţă de toate celelalte obiecte de acelaşi fel. Nu este vorba de măr în general, ci de un măr pe care vorbitorul l-a mâncat.

Dar, în propoziția “Am mâncat mărul”, prin adăugarea articolului –l, substantivul indică un obiect cunoscut, delimitat clar de cel cu care se aseamănă, individualizat

După măsura mai mare sau mai mică în care ajută substantivul să individualizeze obiectul denumit, articolul este de două feluri: hotărât (-l, -le, -a, -i, -lui, -lor) şi nehotărât (un, o, unui, unei, nişte, unor).

După locul pe care îl are faţă de substantiv, articolul poate fi: proclitic, când stă înaintea substantivului (un, o, nişte), sau enclitic, când se află la sfârşitul substantivului (femeia, bărbatul).

 

Articolul nehotărât

Articolul nehotărât însoţeşte substantivul, precedându-l întotdeauna. Acesta are următoarele forme:

Gen

Masculin

Feminin

Neutru

Caz/Nr.

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular

Plural

N.-A.

un

niște

o

niște

un

niște

G.-D.

unui

unor

unei

unor

unui

unor

 

Observaţii

Formele un și o ale articolului nehotărât sunt identice cu cele ale numeralului cardinal şi ale adjectivului pronominal nehotărât. Ele se pot deosebi astfel:

a) articole, când la plural se folosește nişte (o carte/nişte cărţi);

b) numerale, când la plural se folosește un numeral (un elev/ doi elevi);

c) adjective pronominale nehotărâte, când la plural se folosește unii, unele (o carte/unele cărţi).

 

Articolul hotărât

Articolul hotărât are rolul de a ajuta substantivul să delimiteze în mod precis obiectul denumit.

Articolul hotărât este de trei feluri:

—articol hotărât propriu-zis;

—articol posesiv sau genitival;

—articol demonstrativ sau adjectival.

Articolul hotărât propriu-zis

Articolul hotărât propriu-zis se deosebeşte de celelalte articole prin faptul că stă întotdeauna după substantiv, făcând corp comun cu acesta: creionul, creionului, masa, masei etc. Excepție face articolul lui,
care apare întotdeauna înaintea substantivelor proprii masculine care denumesc persoane: lui George, lui Dan.

Articolul hotărât are genul, numărul şi cazul substantivului pe care îl însoţeşte și are următoarele forme:

Gen

Masculin

Feminin

Neutru

Caz/Nr.

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular

Plural

N.-A.

-l

-i

-a

-le

-l

-le

G.-D.

-lui

-lor

-ei

-lor

-lui

-lor

V.

-le

-lor

-o

-lor

-le

-lor

 

Articolul hotărât lui la genitiv şi dativ apare ca un cuvânt de sine stătător (articol proclitic) înaintea următoarelor substantive:

— nume de persoane masculine sau feminine terminate în consoană ori în altă vocală decât “-a”: lui Ion, lui Iris.

—substantivul vodă: lui vodă;

—nume comune de persoană: lui frate-meu, lui tata;

—substantive care denumesc lunile anului: zilele lui ianuarie. Articolul lui se foloseşte si înaintea numeralelor care indică anii: în toamna lui 1944.

Articolul posesiv (genitival)

Articolul posesiv sau genitival însoţeşte, un substantiv sau un pronume la genitiv sau intră în componenţa pronumelor posesive şi a numeralelor ordinale și leagă, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului : al omului, al lor, al său, al doilea.

Denumirea de posesiv vine de la faptul că, în majoritatea cazurilor, indică posesia și genitival deoarece intră în componența întrebării genitivului.

 

Gen

Masculin

Feminin

Neutru

Caz/Nr.

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular

Plural

N.-A.

al

ai

a

ale

al

 

G.-D.

 

alor

 

alor

 

alor

 

Articolul posesiv care precedă un substantiv sau un pronume cu funcţia de atribut se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele la genitiv: masa aceasta a lui.

Atenție la acordul articolului posesiv, deoarece uneori între atributul exprimat printr-un substantiv la genitiv şi substantivul determinat se intercalează alt substantiv sau alte părţi de vorbire: zidul de piatră al clădirii;

Observații

Formele articolului posesiv al, a, ai, ale se scriu întotdeauna într-un singur cuvânt

A nu se confunda cu a-l, a-i, pentru că acest fel de a scrie ar indica două cuvinte aflate de o parte şi de alta a liniuţei de unire. Se scrie a-l, a-i numai când -l şi -i sunt pronume personale:

a-l prezenta ( a prezenta pe el)

a-i prezenta (a prezenta lui/ei)

 

Articolul demonstrativ (adjectival)

Articolul demonstrativ (adjectival) leagă un adjectiv sau un numeral de substantivul pe care îl determină:

Gen

Masculin

Feminin

Neutru

Caz/Nr.

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular

Plural

N.-A.

cel

cei

cea

cele

cel

cele

G.-D.

celui

celor

celei

celor

celui

celor

 

Exemple: băiatul cel deștept, casa cea mare, hărtiile cele galbene, oamenii cei răi

Numeralul însoţit de articolul demonstrativ (adjectival) stă, de obicei, înaintea substantivului determinat: cei doi drumeţi, cel de-al doilea concurent.

Dar din punct de vedere gramatical (nu al locului pe care îl ocupă) articolul face legătura intre substantivul determinat şi numeral, după cum se poate vedea din aşezarea numeralului după substantiv: drumeţii cei doi; concurentul cel de-al doilea.

Articolul demonstrativ apare şi în interiorul numelor proprii:Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân) şi a gradului superlativ al adjectivelor sau al adverbelor (cel mai mare, cel mai aproape).

Articolul demonstrativ, ca şi celelalte articole, nu are înteles de sine stătător şi nici nu poate fi parte de propoziţie, de aceea se analizează împreună cu partea de vorbire pe care o însoţeşte.

Articolul demonstrativ (adjectival) se acordă în gen, număr şi caz cu sub¬stantivul determinat de adjectivul sau numeralul pe care îl însoţeşte:

N.A. fata cea harnică:

G.D. fetei celei harnice.

Ortografia articolului demonstrativ (adjectival)

Formele articolului demonstrativ (adjectival) se scriu întotdeauna într-un singur cuvânt: cel, cea, cei. Trebuie făcută distincția de grupurile de două cuvinte ce-l, ce-a, ce-i, care se rostesc împreună formând o singură silabă, dar nu un singur cuvânt. Pentru verificare:

—Articolul cel, cea, cei se află întotdeauna înaintea unui adjectiv, numeral, adverb sau substantiv: cel tăcut, cei patru, cea de acolo şi poate fi înlocuit cu pronumele acela, acei, aceea.

—Grupurile de cuvinte ce-l, ce-a, ce-i formate din pronumele interogativ relativ ce și pronume neaccentuat (-l, -a,-i): Ce-l doare? (ce îl doare , pe el?) Ce-i acolo? (ce e acolo?) Ce-a zis? (ce a zis?)

Comments are closed.