Acordul adjectivului pronominal de întărire (însumi, însămi, însăşi, însuţi etc.)

Adjectivul pronominal de întărire se acordă în persoană, gen, număr şi caz cu substantivul sau pronumele pe care îl determină.

Acordul în gen şi număr se face prin pronumele însu, însă, adică prin partea componentă care are forme pentru masculin şi feminin.

Masculin singular

eu însumi -> Mihai

tu însuţi -> Mihai

el însuşi -> Mihai

Masculin Plural

noi înşine -> Mihai şi Cristi

voi înşivă – >Mihai şi Cristi

ei înşişi -> Mihai şi Cristi

Feminin singular

eu însămi -> Miruna

tu însăţi -> Miruna

ea însăşi – >Miruna

Feminin Plural

noi însene – >Miruna şi Ana

voi însevă -> Miruna şi Ana

ele înseşi (însele) -> Miruna şi Ana

Observaţii:

La masculin singular, pentru toate persoanele, se foloseşte forma invariabilă însu-, iar la plural, forma invariabilă înşi-.

La feminin singular, pentru toate persoanele, se foloseşte forma invariabilă însă, iar la plural, forma invariabilă înse-.

La plural, când substantivele determinate sau înlocuite de un pronume personal sunt de genuri diferite, acordul în gen al adjectivului pronominal de întărire se face cu substantivul de genul masculin: Mihai şi Ana – noi înşine.

Acordul în persoană şi număr se face prin pronumele personal sau reflexiv care intră în componenţa adjectivului pronominal de întărire (-mi, -ţi, -şi, -ne, -vă, -le): eu însumi, tu însuţi, el însuşi etc.

Comments are closed.